Page 5 - 1923-07
P. 5
10—IV. 1923 C O S I N Z E A N A Pag. 109
paniază bărbatul în inspecţiile mili preună cu colonelul francez Mougin este în Europa nici o adunare par
tare şi ia parte la activitatea lui po şi cu reprezentantul Rusiei sovietice lamentară, unde femeia preşedinte
litică. La 1 Martie a asistat la şe Aralof. După discursul bărbatului lui să joace un rol oficial atât de
dinţa de inaugurare a şedinţei a pa său, s’a retras în salonul rezervat mare.
tra, a Adunărilor naţionale din An- Preşedintelui, unde a primit depu Latifie Hanum se poate socoti ca
gora, în tribuna diplomaţilor îm taţii şi personalităţile străine. Nu desrobitoarea femeei turce.
Din Turcia nouă. Mustafa Kemal, conducătorul de azi al turcilor şi soţia sa, în mijlocul unei cete de ofiţeri
de stat major turci, pe dinnintea cărora defilează trupele turceşti. D-na Mustafa Kemal nu mai poartă văl pe
faţă, după cum cere obiceiul turcesc şi arată şi prin aceasta hotărirea bărbatului său de-a europeniza Turcia.
Delà fraţii din America
Publicăm articolul de mai jos, America de Sud ei sunt în număr nari trimeşi de acasă cutrieră cen
primit delà un prietin al nostru mai redus. trele locuite de români şi în scurtă
din America, pentru preţioasele
informaţii pe care le cuprinde şi Ajunşi în America bunii noştri vreme, ca din pământ ies sfintele
ca o dovadă strălucită a pros- fraţi, deşi erau hotărâţi ca în cel locaşuri, locuri de închinare şi de
perării elementului românesc mai scurt timp să se înapoieze în primenire sufletească. Astăzi. avem
de-acolo. Redacţia.
patria mamă, ei nu au stat cu mâ- o mulţime de biserici pe tot întin
Se ştie că astăzi avem în Statele nile în sân, ci urmând pilda bună a sul Statelor Unite. Trebue să notez
Unite ale Atnericei de Nord aproape altor neamuri au început a se or că aici, unde statul nu dă nici un
la douăsute mii de români. Cei mai ganiza. Primele organizaţii sunt aşa ajutor bisericii, fraţi noştri au tre
mulţi dintre românii din America numitele „Societăţi de ajutor şi cul buit să facă sforţări enorme şi să
sunt de origine din ţinuturile de sub tură“. S’au constituit în anumite so cheltuiască sume colosale pentru
fosta stăpânire ungurească. Împre cietăţi cu scopul ca la caz că pe clădirea bisericilor şi susţinerea pa-
jurările grele de traiu i-au silit pe unul sau altul î| ajunge ceva boală, rochiilor. Spiritul de jertfă a răsbit,
aceşti copii ai nimănui ca să iea sau accident să nu fie muritor de a învins toate greutăţile.
lumea în cap, pentru ca prin muncă foame ci să primească un mic aju Cele mai puternice colonii româ
cinstită să-şi agonisească nişte pa tor din care să poată trăi. Aceste neşti sunt în oraşul Detroit din sta
rale apoi să se înapoieze în ţară, organizaţii mai aveau şi o altă me tul Michigan şi în Cleveland din
pentru ca să-şi cumpere o casă şi nire, anume; de a închega elemen statul Ohio. In aceste două oraşe
ceva pământ pentru asigurarea exi tul românesc şi aţine trează conştiinţa avem cam la 35.000 români. \
stenţei. naţională prin producţii teatrale, Afară de aceste puternice colonii
Emigrarea românilor de sub stă aranjarea de petreceri împreunate avem altele mai mici, cari însă ne-
pânirea ungurească s’a început îna cu istoricele noastre jocuri naţio fiind divizaţi confesionaliceşte au
inte de asta cam cu 20 ani. Ei şi-au nale, etc. făcut adevărate minuni. Pildă fru
îndreptat privirile mai ales spre Sta Când numărul românaşilor noştri moasă de organizare naţională este
tele Unite, aşa că aici este grosul crescuse binişor s’a început organi colonia română din Aurora, statul
emigraţilor români. In Canada şi zarea vieţii religioase. Preoţi misio Illinois. Aici colonia română astăzi