Page 5 - 1923-07
P. 5

10—IV. 1923                                 C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                          Pag. 109


      paniază  bărbatul  în inspecţiile mili­  preună  cu  colonelul  francez  Mougin   este  în  Europa  nici  o  adunare  par­
      tare şi ia parte la activitatea lui po­  şi  cu  reprezentantul  Rusiei  sovietice   lamentară,  unde  femeia  preşedinte­
      litică.  La  1  Martie  a  asistat  la  şe­  Aralof.  După  discursul  bărbatului   lui  să  joace  un  rol  oficial  atât  de
      dinţa de inaugurare a şedinţei a pa­  său,  s’a  retras  în  salonul  rezervat  mare.
      tra,  a  Adunărilor  naţionale  din  An-   Preşedintelui,  unde  a  primit  depu­  Latifie Hanum se poate socoti ca
      gora,  în  tribuna  diplomaţilor  îm­  taţii  şi  personalităţile  străine.  Nu  desrobitoarea femeei turce.





































             Din  Turcia  nouă.  Mustafa  Kemal,  conducătorul  de  azi  al  turcilor  şi  soţia  sa,  în  mijlocul  unei  cete  de  ofiţeri
             de  stat  major  turci,  pe  dinnintea  cărora  defilează  trupele  turceşti.  D-na  Mustafa  Kemal  nu  mai  poartă  văl  pe
             faţă, după cum cere obiceiul turcesc şi arată şi prin aceasta hotărirea bărbatului său de-a europeniza Turcia.

                                    Delà fraţii din America


               Publicăm articolul de mai jos,   America  de  Sud  ei  sunt  în  număr   nari  trimeşi  de  acasă  cutrieră  cen­
             primit  delà  un  prietin  al  nostru   mai redus.               trele  locuite  de  români  şi  în  scurtă
             din  America,  pentru  preţioasele
              informaţii pe care le cuprinde şi   Ajunşi  în  America  bunii  noştri   vreme,  ca  din  pământ  ies  sfintele
             ca  o  dovadă  strălucită  a  pros-  fraţi,  deşi  erau  hotărâţi  ca  în  cel   locaşuri,  locuri  de  închinare  şi  de
              perării  elementului  românesc   mai  scurt  timp  să  se  înapoieze  în   primenire  sufletească.  Astăzi.  avem
              de-acolo.       Redacţia.
                                          patria  mamă,  ei  nu  au  stat  cu  mâ-  o  mulţime  de  biserici  pe  tot  întin­
        Se  ştie  că  astăzi  avem  în  Statele  nile  în  sân,  ci  urmând  pilda  bună  a   sul  Statelor  Unite.  Trebue  să  notez
      Unite ale Atnericei de Nord aproape  altor  neamuri  au  început  a  se  or­  că  aici,  unde  statul  nu  dă  nici  un
      la  douăsute mii de  români. Cei mai  ganiza.  Primele  organizaţii  sunt  aşa   ajutor  bisericii,  fraţi  noştri  au  tre­
      mulţi  dintre  românii  din  America  numitele  „Societăţi  de  ajutor  şi  cul­  buit  să  facă  sforţări  enorme  şi  să
      sunt de origine din ţinuturile de sub  tură“.  S’au  constituit în anumite so­  cheltuiască  sume  colosale  pentru
      fosta  stăpânire  ungurească.  Împre­  cietăţi  cu  scopul  ca  la  caz  că  pe   clădirea  bisericilor  şi  susţinerea  pa-
      jurările  grele  de  traiu  i-au  silit  pe   unul  sau  altul  î|  ajunge  ceva  boală,   rochiilor.  Spiritul  de  jertfă  a  răsbit,
      aceşti  copii  ai  nimănui  ca  să  iea  sau  accident  să  nu  fie  muritor  de   a învins toate greutăţile.
      lumea  în cap, pentru  ca prin muncă  foame  ci  să  primească  un  mic  aju­  Cele  mai  puternice  colonii  româ­
      cinstită  să-şi  agonisească  nişte  pa­  tor  din  care  să  poată  trăi.  Aceste   neşti  sunt  în  oraşul  Detroit  din  sta­
      rale  apoi  să  se  înapoieze  în  ţară,  organizaţii  mai  aveau  şi  o  altă  me­  tul  Michigan  şi  în  Cleveland  din
      pentru  ca  să-şi  cumpere  o  casă  şi   nire,  anume;  de  a  închega  elemen­  statul  Ohio.  In  aceste  două  oraşe
      ceva  pământ  pentru  asigurarea  exi­  tul românesc şi aţine trează conştiinţa  avem cam la 35.000 români. \
      stenţei.                            naţională  prin  producţii  teatrale,   Afară  de  aceste  puternice  colonii
        Emigrarea  românilor  de  sub  stă­  aranjarea  de  petreceri  împreunate   avem  altele  mai  mici,  cari  însă  ne-
      pânirea  ungurească  s’a  început  îna­  cu  istoricele  noastre  jocuri  naţio­  fiind  divizaţi  confesionaliceşte  au
      inte de asta cam cu 20 ani. Ei şi-au   nale, etc.                       făcut  adevărate  minuni.  Pildă  fru­
      îndreptat privirile mai ales spre Sta­  Când  numărul  românaşilor  noştri   moasă  de  organizare  naţională  este
      tele  Unite,  aşa  că  aici  este  grosul   crescuse  binişor  s’a  început  organi­  colonia  română  din  Aurora,  statul
      emigraţilor români. In Canada şi    zarea  vieţii  religioase.  Preoţi  misio­  Illinois. Aici colonia română astăzi
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10