Page 8 - 1923-07
P. 8

Pag. 1 Ÿ1                                 C     O     S  I N  Z  E  A  N  A    - -             10—IV 1923
                                                                                       Dintre  toţi  cel  mai  original  des­
                                                            -
             Organizarea intelectualilor f™',    Y '  la Pafis unde dâ               tin  îl  are  un  vechiu  ofiţer  cunoscut
                                                a a p
                                                 d e d
                         unauri                    Contele Apponyi a întemeiat o     de  „Robert  bâtyâm“  care  a  fondat
                            “    *              agenţie jurnalisticii unde procură   un  „Club  al  desperaţilor“  pentru
                          . .                   câtorva dintre amicii săi ocazia să  cei  sătui  de  viaţă.  Clienţii  dau  nă­
                        A
               Poate  că  in  nici  o  ţară  părtaşă  crie  câte  un  articol  pentru  ziarul   vală  în  acest  club,  care  are  menirea
                                                S
             la  marele  război  intelectualii  n’au   rican  „Volksstimme“  din  New-  să îngrijiască de cei rămăşi în urmă,
                                                 ame
             ajuns  într’o  situaţie  mai  critică,  de-  ork  pentru  care  primesc  câte  ,  80  după ce desperatul se sinucide.
                                                Y
             cât  în  Ungaria  bântuită  de  bolşe-   de   doia^  ceeace  în  valută  ungară   Iată  o  epocă  în  viaţa  unui  popor,
             vism.  Nu  mai  vorbim  de  Rusia  unde             e.  El  singur  este   care trebuie remarcată.
                                                    este  0  mică  aver
             aceasta  clasă  de  oameni  a  fost  corespondentul  acestui  ziar.—   Mark-
                                                                          :
             aproape  desfiinţată.  In  urma  situa-  graful  Palavicini,  exconsilier  impe-
             ţiei  precare,  în  care  au  ajuns  inte-  j j  j  g i  s’a  căsătorit  cu  o  mo-   Gânlec
                                                       re a
                                                    s
                                                r a
                                                        j -i  conduce  în  persoană
             lectualii  unguri,  artişti,  funcţioari,   djstă ,   care a                   — După H. Cazalis —
             foşti  militari,  profesionişti  liberi,  s’au  magazinul.  Baroneasa  Dora  Banffy
             organizat  pentru  a  putea  trăi  adop-        asemenea  o  casă  de
                                                   a  fondat  de                       Când luna sus, pe cer, apare
             tând în mod hotărât o altă profe- mode, unde are angajate numai do-       — Povestea ţigănească spune —
             siune.                              amne  şi  fete  din  înalta  aristocraţie.   Ţiganu ’n bătrânii al Iun ei,
               Răsboiu!  a  înmulţit  aproape  în   Contele Majlâth Kâroly ţine o casă  Incepe-un cântec lin din strune.
             toate  ţările  numărul  noilor  bogătaşi.
             In  acelaş  timp  a  în/nulţit  în  mod                                   Ubrarea moăte a cântării
             considerabil  şi  numărul  noilor  să­                                    Abia răzbate prin tăcere,
             raci,  cari  altă  dată  erau  privilegiaţi.                              S’audă cântecul din lună
             Aristocraţii  şi  burghezimea  înaltă,                                    Numa ’ndrâgiţii au putere,
             cari  înainte  de  răsboi  se  scăldau
             în  lux,  au  pierdut  toată  averea  şi                                ' Iubita mea, vino la mine,
             au  rămas  săraci.  Pentru  a  putea                                      Copacin giulgiu se ’nvesmântâ,
             trăi  trăbuîe  să  munciască,  lucru  cu                               —Să--ascultăm tăcuţi cântarea
             atât  mai  greu,  cu  cât  nu  cunosc                                     Ce’ri"lunăTsus, ţiganu-o cântă!
             nici o profesiune.                                                                              A. Buteanu.
               Fără  îndoială,  că  tc^ejieiHmrriîS~
             au  astăzi  „noii  lor  săraci“,  —  Un­                                Groaznic cutremur de
             garia  însă  este  una  dintre  acelea,
             pe  cari  cataclismul  a  loviţ-o  mai                                             pământ
             mult.  —  Nu  o  putem  plânge,  pen-
             trucă  întâi  s’a  împlinit  o  dreptate                                 Două sute de mii de victime
             istorică  şi  al  doilea  singură  şi-a
             croit  aceasta  soarte.  Constatăm  doar                                  Sunt  încă  în  amintirea  tuturor
             adevărul  că  din  64  de  comitate,                                    marile  cataclisme,  cari  au  făcut  ra­
             câte  erau  mai  înainte  a  pierdut  50.   „Unchiul Robert“, întemeietorul „clu­  vagii'  în  insulele  Pacificului  şi  pe
                                                    bului disperaţilor“ din Budapesta.
             Şi-a  păstrat  însă  toţi  funcţionari  în                              coastele  republicei  Chili  din  Ame­
             număr  de  250.000.  cari  împreună                                     rica de Sud.
             cu  familiile  lor  fac  750.000  de  oa­  de  comision.  Dr.  Reich  Peter  fost   Nimenea  nu  cunoaşte  însă  nici
             meni, cari au nevoe, să trăiască.   judecător  este  amploiat  într’o  libră­  un  detaliu  asupra  groaznicului  cu­
                                                 rie.  Alt  judecător  este  cismar,  un   tremur  de  pământ  care  ucum  doi
               Dintre  militari  un  mare  număr  a   altul tâmplar. Unii dintre înalţii func­
             fost concediat.                                                         ani  a  distrus  o  întreagă  provincie
                                                 ţionari  ai  ministerelor  se  ocupă  cu  în  China,  făcând  peste  două  sute
               Căderea  coroanei  la  o  valoare   strungăria  de  abanos,  cu  gândul  de   de mii de victime.
             disparentă  a  distrus  pe  toţi  rentierii   a  trece  în  Argentinia.  In  direcţia   Motivele  acestei  lipse  totale  de
             şi  toate  profesiunile  libere.  Aceştia   poştelor  s’a  instalat  un  atelier  de  informatiuni  trăbuie  să  le  comuni­
             sunt  cei  mai  nenorociţi,  de  oarece   ţăsătorie  de  covoare,  pentru  a  se   căm cetitorilor noştri având în acelaş
             ocupaţia  lor  nu  este  de  loc  indis­  putea întregi salarele funcţionarelor.  timp un interes şi moral şi material.
             pensabilă.—  Pentru  a  scăpa  de  o   Consilierul  Matavovszky  a  insta­  Distanţa  dela  noi  până  la  pro­
             mizerie  complectă,  s’au  văzut  aris­  lat  o  fabrică  de  ţesătorie,  unde  lu­  vincia  Kansu,  unde  s’a  produs  ca­
             tocraţi,  artişti,  advocaţi,  magistraţi,   crează 300 intelectuali.   tastrofa  nu  este  mai  mare,  ca  re­
             foşti  ofiţeri  şi  mulţi  alţii  înteresân-   In  aceiaşi  situaţie  se  găsesc  mili­  publica  Chili,  de  unde  ni-au  venit
             du-se  pentru  a  găsi  în  măsura  ta­  tarii.  Feldmareşalul  Tamâssy  Ârpâd  toate amănuntele cutremurului recent.
             lentului lor o meserie, mai mult sau   este  tâmplar.  Feldzeugmeisterul  Ba­  Kansu  însă  este  cea  mai  isolată
             mai  puţin  lucrativă,  care  să-i  scape   ronul Kovess von Koveshâza, învingă­ regiune  a  vastului  imperiu  chinez,
             să nu moară de foame.               torul dela Ivangorod, exploatează îm­  aşa  încât  ştirile,  Ie-a  înregistrat  mai
               De  pildă;  cea  mai  mare  tragedi­  preună  cu  fiul  său  un  magazin  en-  mult  natura.  Aceasta  provincie  are
             ană a ungurilor Markus Emilia vinde  gros.  UJn  bătrân  Feldmareschal  este  patru  milioane  de  locuitori  şi  se
             săpunuri.  O  altă  artistă  Eugenia  funcţionar  de  bancă.  Văduva  Mare­  mărgineşte  la  Nord  cu  deşertul
             Delladona  manicurează.  Marea  pri­  şalului  Ferry,  ucis  de  bolşevici  a  Mandşuriei,  iar  la  Vest  cu  munţii
             madonă  Pâlmay  Ilka,  măritată  după   deschis  a  casă  pentru  articole  de  încă  necunoscuţi  ş»  necălcaţi  de
             Contele Kinsky a întemeiat o şcoală   menaj.  Un  locotenent  colonel  este   picior  de  om,  ai  Tibetului.  Oraşe
             teatrală  pentru  streine.  Prima  dan­  pădurar,  un  alt  ofiţer  mai  favorizat  mai  mari  sunt  la  distanţă  de  1500
             satoare  dela  opera  regală  Nirschky  de natură este tenor la operă.  km de provincie. Nici o linie ferată
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13