Page 11 - 1923-08
P. 11

25—IV. 1923 --------------------------------  ------------ C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A    - - - - - -  ■ .......... .............. ■ ■ ■ Pag. 131

      —  Şi  ce  crezi,  că  ar  trebui  să   D-tale  şi  pe  ai  mei,  doar  moşnea­  „Nu  el  e  puterea  minunată  ace­
     facem? îl întrebai.                 gul  de  Summerlee  va  trebui  să  fie   lui slab.“
       —  Mă  gândesc,  că  l-am  putea  îngrijit  delà  început,  ca  un  copil  de   Sperez, cunoşti pe Gordon, poetul
     lua  cu  asalt.  Poate  îl  găsim  aţipit;   doi  ani.  De  altfel,  eşti  D-ta  întâm^  cailor,  şi  a  puştei,  şi  a  omului,  care
     si  în  cel  mai  rău  caz  ne  loveşte   plător  acel  Malone,  acela  care  se   Ie  ştie  purta.  Iată  aici  o  unealtă  de
     pe unul din noi, iar celălalt se poate  aşteaptă  să-şi  câştige  boneta  Irlan­  mare  foloâ:  470,  cu  lunetă,  ejector
     cutropi. Dacă reuşim să-i încătuşăm   dei în rugby.                     dublu,  normal  până  la  treisutecin-
     mâinile  cu  acoperitoarea  păturei  şi   —  Ca o rezervă, poate,       z?ci.  Arma  de  care  m-am  folosit,
     să-i  forţăm  două-trei  înghiţituri,   —  Parcă imi* aduc aminte de fi­  acum  sunt  trei  ani,  împotriva  vână­
     i-am da bietului bătrân cina vieţii.  gura D-tale. Doar eram de faţă când   torilor  de  sclavi,  în  Peru.  Am  fost
       Era  o  afacere  cam  desperată,  în   ai câştigat faţă de Reichmond-cel mai   zbiciul  lui  Dumnezeu,  în  părţile  a-
     care mi se cerea să intru. Nu vreau   frumos  joc  pe  care  l-am  văzut  în   cele,  îţi  pot  spune  fără  laudă,  —cu
     să  pot  zice,  că  sunt  un  om  deose­  întreg  sezonul.  Dacă  numai  nu-e  cu   toate  că  războiul  meu  nu  îl  vei  găsi
     bit  de  curagios.  Am  o  fantezie  de   putinţă,  nu  lipsesc  delà  nici  un   nici  într-o  Carte  vânătă.  Sunt  mo­
     Irlandez, care îmi face necunoscutul   match  de  rugby,  pe  care  îl  cred  cel   mente,  tinere  amice,  când  oricine
     şi  lucrul  neîncercat  înainte,  mai   mai bărbătesc sport pe care îl avem.   din  noi  trebuie  să  se  facă  apărăto­
     grozav decât poate fi într’adevăr. De   Dar  nu  te-am  rugat  să  vii  aici,  ca   rul  drepturilor  omeneşti  şi  a  drep­
     altă  parte,  am  crescut  cu  o  oroare   să  povestim  de  sporturi.  Să  vedem   tăţii, de rtu — nicicând nu mai poţi
     dc  orice  laşitate  şi  cu  teama  în  su­  de chestiunea noastră. Aici pe prima   avea  o  conştiinţă  curată.  Acesta  e
     flet  să  nu  fiu  judecat  vreodată  fri­  pagină  alui  Times,  avem  plecarea   motivul  care  m-a  făcut  să  duc  un
     cos.  Eu  cred,-,  că  aşi  fi  în  stare  să   vapoare'or.  Uite,  de  miercuri  într­  mic războiu, pe contul meu propriu.
     sar  peste  o  prăpastie  —  ca  Hunul   una  pleacă  un  vapor  Booth  pentru   Eu l-am declarat, eu l-am purtat, eu
     din  cărţile  de  istorie  —  dacă  mi-ar   Para.  Dacă  profesorul  şi  D-ta  aţi  fi   l-am  sfârşit.  Fiecare  război  din  pa­
     fi  pus  la  îndoială  curajul  de  a  o   gata  pe  atunci,  am  putea  pleca  cu   tul  puştei’  înseamnă  câte  un  vână­
     face, şi totuşi mai curând ar fi mân­  el.  Ce  z:ci  ?...  Foarte  bine,  am  să   tor  de  sclavi  —  o  frumoasă  serie,
     dria  şi  teama  care  m-ar  îndemna   fixez  ziua  împreună  cu  el.  Şi  cum   ce zici? Asta, mai adânc decât toate;
     să  o  fac,  decât  un  curaj  adevărat.   stai cu echipamentul D-tale?  e  alui  Pedro  Lopez,  regele  lor,  pe
     Şi aşa, deşi mi se risipeau toţi ner­  —  Are  să  se  îngrijească  gazeta   care  l-am  omorât  la  izvoarele  lui
     vii  din  trup  la  gândul omului  înne­  mea.                          Putomoyo  River...  In  fine  am  găsit
     bunit de Whisky, pe care mi-l ima­        tii trage cu arma?            ceva  bun  pentru  D-ta.  —  Scoase  o
     ginam  în  camera  de  deasupra—to­       a  armată ţintaş de   mijloc.  admirabilă  armă,  încrustată  cu  ar­
     tuşi  răspunsei,  în  cel  mai  degajat   —  Aşa slab? Să ţinteşti se pare  gint.  Cauciucul  la  pat  gros,  ageră
     ton  pe  care  mi  l-am  putut  porunci,   că  e  ultimul  lucru  cu  care  vă  ba­  la  ţintă,  cinci  cartuşe.  Acesteia  îţi
     că  sunt  gata  să  merg.  Unele  detalii   teţi  capul voi tinerii. Pare   că sun­  poţi incredinţa în dragă voe viaţa.
     ale  primejdiei  care  ne  aşteaptă,  şi   teţi  nişte  albine fără ac.   Ce faţă  —  Mi-o  întinse,  apoi  închise  uşa
     pe  care  mi  le  desfăşura  viu  Lordul   veţi  face,  când,  într-o  bună  zi  va  dulapului  de  stejar.—  Apropo,  zise
     Roxton,  n’au  făcut  ’  de  cât  să  mă   trece  cineva  şi  vă  fură  dinaintea  revenind  la  scaunul  lui,  ce  ştii  ae-
     îndârjească.                        nasului  mierea  !  Dâr  colo,  în  Ame­  vea  D-ta  despre  acest  Profesor
       —  Cu  vorba  nu  vom  face  multă   rica  de  Sud  va  trebui  să  ţii  bine   Challenger?
     ispravă, zisei. Să mergem!          puşca  în  mâini,  fiindcă  —  în  afară   —  Nu  I-am  văzut  niciodată  până
       Mă  ridicai  din  scaunul  meu.  Se   de  cazul  dacă prietenul   nostru  azi.
     ridică  şi  Lordul.  Apoi,  cu  un  râs   Challenger  e  un  nebun  sau  un  min­  —  Tot  asemenea  nici  eu.  E  un
     scurt,  prietenesc,  mă  bătu  de  două-  cinos  —  vom  vedea  pe  acolo  câ­  lucru straniu să ne îmbarcăm, având
     trei  ori  pe  umăr  şi  mă  apăsă  îna­  teva  lucruri  ciudate,  înainte  de  a  de  călăuză  ordinele  sigilate  ale  unui
     poi în scaun.                       ne  întoarce  la  vatră.  Ce  fel  de   om,  pe  care  nu-I  cunoaştem.  Pare
       —  Bine  băete—cred,  că  vei  pu­  armă ai?                          a  fi'  o  curioasă  pasere,  profesorul
     tea răzbi, ziser                      Trecu  în  faţa  unui  dulap  de  ste­  aista.  Fraţii  lui  în  ştiinţe,  nu  prea
       II privii mirat.                  jar,  şi  când  l-a  deschis,  am  văzut   dau  mult  pe  el,  după  cât  se  pare.
       —  M’ani  îngrijit  eu  singur  de   mai  multe  şiruri  lucitoare  de  ţevi,   Cum  ai  ajuns  să  prinzi  interes  de
     Ballinger,  azi  de  dimineaţă.  Mi-a  aşezate paralel, ca fluerele unei orge.  chestiunea aceasta?
     puşcat  o  gaură  prin  poala  kimo-   —  Să vedem ce ţi-am putea alege   I-am  povestit  pe  scurt  cele  ce
     noului—biata  lui  mână  slăbită  !—  din bateria mea particulară, zise.  le-am  păţit  dimineaţa,  şi  el  mă  as­
     dar  în  fine  i-am  pus  cămaşa  de   Una  câte  una  scoase  o  serie  de   cultă  cu  luare  aminte.  Apoi  scoase
     forţă,  şi  într’o  săptămână  va  fi  de  admirabile  arme;  le  deschise  şi  le  o  hartă  a  Americei  de  sud  şi  o  în­
     nou  bine.  Sper,  tinere  amice  băete,  închise  cu  un  clicăit  scurt,  apoi  le  tinse pe masă.
     că  nu  te-ai  supărat,—ce zici  ?  Vezi  aşeză  înapoi  mângăindu-le  pe  fie­  —  Eu  cred,  că  tot  cuvântul  ce
     —vorbind sincer — eu privesc afa­   care  cu  atâta  dragoste,  cum  şi-ar   ţi  l-a  spus,  a  fost  sfânta  dreptate  —
     cerea  aceasta  cu  America  de  sud   mângâia o mamă copoi.            zise  serios  —  şi,  bine  să-ţi  însem­
     de  un  lucru  foarte  serios,  şi  dacă   —  Uite  aceasta  e  un  express   nezi, eu încă am motivele mele când
     într’o  asemenea  aventură  am  cu   Blând  577,  zise.  Pe  bătrânul  prie­  ţi-o  spun  aceasta.  America  de  sud
     mine  un  tovarăş,  vreau  ca  acjela  să  ten  de  colo  cu  aceasta I-am oprit.—   e  un  pământ  pe  care  îl  iubesc,  şi
     fie  un  om,  în  care  să  mă  pot  în­  Şi  privi  capul  rinocerului  alb.  Să   dacă  îl  traversezi  drept,  dela  Darien
     crede.  Şi  de  aceia  te-am  pus  la  o  mai  fi  putut  face  încă  numai  zece   la  Fuego,  găseşti  că  e  cea  mai  bo­
     mică  încercare,  din  care  ar  ieşit—  iarzi,  şi  m’ar  fi  înşiruit  el  pe  mine,  gată,  cea  mai  măreaţă  şi  cea  mai
     îmi  pare  bine,  că  o  pot  constata—  în colecţia lui.               minunată  bucată  de  pământ  a  pla­
     foarte  bine.  Să  ştii,  că  toată  greu­  „De plumbul acesta conic îi atârnă   netei  noastre.  Oamenii  nu  o  cunosc,
     tatea intreprinderei zace pe umerii  soarta!                            şi  nu  îşi  dau  sama  ce  ar  putea  să
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16