Page 11 - 1923-08

25—IV. 1923 -------------------------------- ------------ C O S I N Z E A N A - - - - - - ■ .......... .............. ■ ■ ■ Pag. 131

— Şi ce crezi, că ar trebui să D-tale şi pe ai mei, doar moşnea­ „Nu el e puterea minunată ace­
facem? îl întrebai. gul de Summerlee va trebui să fie lui slab.“
— Mă gândesc, că l-am putea îngrijit delà început, ca un copil de Sperez, cunoşti pe Gordon, poetul
lua cu asalt. Poate îl găsim aţipit; doi ani. De altfel, eşti D-ta întâm^ cailor, şi a puştei, şi a omului, care
si în cel mai rău caz ne loveşte plător acel Malone, acela care se Ie ştie purta. Iată aici o unealtă de
pe unul din noi, iar celălalt se poate aşteaptă să-şi câştige boneta Irlan­ mare foloâ: 470, cu lunetă, ejector
cutropi. Dacă reuşim să-i încătuşăm dei în rugby. dublu, normal până la treisutecin-
mâinile cu acoperitoarea păturei şi — Ca o rezervă, poate, z?ci. Arma de care m-am folosit,
să-i forţăm două-trei înghiţituri, — Parcă imi* aduc aminte de fi­ acum sunt trei ani, împotriva vână­
i-am da bietului bătrân cina vieţii. gura D-tale. Doar eram de faţă când torilor de sclavi, în Peru. Am fost
Era o afacere cam desperată, în ai câştigat faţă de Reichmond-cel mai zbiciul lui Dumnezeu, în părţile a-
care mi se cerea să intru. Nu vreau frumos joc pe care l-am văzut în cele, îţi pot spune fără laudă, —cu
să pot zice, că sunt un om deose­ întreg sezonul. Dacă numai nu-e cu toate că războiul meu nu îl vei găsi
bit de curagios. Am o fantezie de putinţă, nu lipsesc delà nici un nici într-o Carte vânătă. Sunt mo­
Irlandez, care îmi face necunoscutul match de rugby, pe care îl cred cel mente, tinere amice, când oricine
şi lucrul neîncercat înainte, mai mai bărbătesc sport pe care îl avem. din noi trebuie să se facă apărăto­
grozav decât poate fi într’adevăr. De Dar nu te-am rugat să vii aici, ca rul drepturilor omeneşti şi a drep­
altă parte, am crescut cu o oroare să povestim de sporturi. Să vedem tăţii, de rtu — nicicând nu mai poţi
dc orice laşitate şi cu teama în su­ de chestiunea noastră. Aici pe prima avea o conştiinţă curată. Acesta e
flet să nu fiu judecat vreodată fri­ pagină alui Times, avem plecarea motivul care m-a făcut să duc un
cos. Eu cred,-, că aşi fi în stare să vapoare'or. Uite, de miercuri într­ mic războiu, pe contul meu propriu.
sar peste o prăpastie — ca Hunul una pleacă un vapor Booth pentru Eu l-am declarat, eu l-am purtat, eu
din cărţile de istorie — dacă mi-ar Para. Dacă profesorul şi D-ta aţi fi l-am sfârşit. Fiecare război din pa­
fi pus la îndoială curajul de a o gata pe atunci, am putea pleca cu tul puştei’ înseamnă câte un vână­
face, şi totuşi mai curând ar fi mân­ el. Ce z:ci ?... Foarte bine, am să tor de sclavi — o frumoasă serie,
dria şi teama care m-ar îndemna fixez ziua împreună cu el. Şi cum ce zici? Asta, mai adânc decât toate;
să o fac, decât un curaj adevărat. stai cu echipamentul D-tale? e alui Pedro Lopez, regele lor, pe
Şi aşa, deşi mi se risipeau toţi ner­ — Are să se îngrijească gazeta care l-am omorât la izvoarele lui
vii din trup la gândul omului înne­ mea. Putomoyo River... In fine am găsit
bunit de Whisky, pe care mi-l ima­ tii trage cu arma? ceva bun pentru D-ta. — Scoase o
ginam în camera de deasupra—to­ a armată ţintaş de mijloc. admirabilă armă, încrustată cu ar­
tuşi răspunsei, în cel mai degajat — Aşa slab? Să ţinteşti se pare gint. Cauciucul la pat gros, ageră
ton pe care mi l-am putut porunci, că e ultimul lucru cu care vă ba­ la ţintă, cinci cartuşe. Acesteia îţi
că sunt gata să merg. Unele detalii teţi capul voi tinerii. Pare că sun­ poţi incredinţa în dragă voe viaţa.
ale primejdiei care ne aşteaptă, şi teţi nişte albine fără ac. Ce faţă — Mi-o întinse, apoi închise uşa
pe care mi le desfăşura viu Lordul veţi face, când, într-o bună zi va dulapului de stejar.— Apropo, zise
Roxton, n’au făcut ’ de cât să mă trece cineva şi vă fură dinaintea revenind la scaunul lui, ce ştii ae-
îndârjească. nasului mierea ! Dâr colo, în Ame­ vea D-ta despre acest Profesor
— Cu vorba nu vom face multă rica de Sud va trebui să ţii bine Challenger?
ispravă, zisei. Să mergem! puşca în mâini, fiindcă — în afară — Nu I-am văzut niciodată până
Mă ridicai din scaunul meu. Se de cazul dacă prietenul nostru azi.
ridică şi Lordul. Apoi, cu un râs Challenger e un nebun sau un min­ — Tot asemenea nici eu. E un
scurt, prietenesc, mă bătu de două- cinos — vom vedea pe acolo câ­ lucru straniu să ne îmbarcăm, având
trei ori pe umăr şi mă apăsă îna­ teva lucruri ciudate, înainte de a de călăuză ordinele sigilate ale unui
poi în scaun. ne întoarce la vatră. Ce fel de om, pe care nu-I cunoaştem. Pare
— Bine băete—cred, că vei pu­ armă ai? a fi' o curioasă pasere, profesorul
tea răzbi, ziser Trecu în faţa unui dulap de ste­ aista. Fraţii lui în ştiinţe, nu prea
II privii mirat. jar, şi când l-a deschis, am văzut dau mult pe el, după cât se pare.
— M’ani îngrijit eu singur de mai multe şiruri lucitoare de ţevi, Cum ai ajuns să prinzi interes de
Ballinger, azi de dimineaţă. Mi-a aşezate paralel, ca fluerele unei orge. chestiunea aceasta?
puşcat o gaură prin poala kimo- — Să vedem ce ţi-am putea alege I-am povestit pe scurt cele ce
noului—biata lui mână slăbită !— din bateria mea particulară, zise. le-am păţit dimineaţa, şi el mă as­
dar în fine i-am pus cămaşa de Una câte una scoase o serie de cultă cu luare aminte. Apoi scoase
forţă, şi într’o săptămână va fi de admirabile arme; le deschise şi le o hartă a Americei de sud şi o în­
nou bine. Sper, tinere amice băete, închise cu un clicăit scurt, apoi le tinse pe masă.
că nu te-ai supărat,—ce zici ? Vezi aşeză înapoi mângăindu-le pe fie­ — Eu cred, că tot cuvântul ce
—vorbind sincer — eu privesc afa­ care cu atâta dragoste, cum şi-ar ţi l-a spus, a fost sfânta dreptate —
cerea aceasta cu America de sud mângâia o mamă copoi. zise serios — şi, bine să-ţi însem­
de un lucru foarte serios, şi dacă — Uite aceasta e un express nezi, eu încă am motivele mele când
într’o asemenea aventură am cu Blând 577, zise. Pe bătrânul prie­ ţi-o spun aceasta. America de sud
mine un tovarăş, vreau ca acjela să ten de colo cu aceasta I-am oprit.— e un pământ pe care îl iubesc, şi
fie un om, în care să mă pot în­ Şi privi capul rinocerului alb. Să dacă îl traversezi drept, dela Darien
crede. Şi de aceia te-am pus la o mai fi putut face încă numai zece la Fuego, găseşti că e cea mai bo­
mică încercare, din care ar ieşit— iarzi, şi m’ar fi înşiruit el pe mine, gată, cea mai măreaţă şi cea mai
îmi pare bine, că o pot constata— în colecţia lui. minunată bucată de pământ a pla­
foarte bine. Să ştii, că toată greu­ „De plumbul acesta conic îi atârnă netei noastre. Oamenii nu o cunosc,
tatea intreprinderei zace pe umerii soarta! şi nu îşi dau sama ce ar putea să