Page 12 - 1923-08
P. 12
Pag 132 ---------------------------------------- — C O S I N Z E A N A - - - - - - - ------------------------------ 25—IV. 1923.
devie, Eu am traversat-o dealungul Am zăbovit poate prea mult a- Şi de acum, răbdătorii mei ceti
şi dealatul, din cap în cap, şi am supra nouei mele cunoştinţe, dar tori, nu mă voi mai putea adre
îndurat în ea două anotimpuri de omul acesta are să mi fie camarad sa vouă direct. De acum îna
secetă, pe vremea când, dupăcum dealungul atâtor zile, şi de aceia inte (în cazul, dacă scrisorile mele
ţi-am spus, îmi duceam războiul îm m’am nizuit să’l descriu, aşa, după vor ajunge acasă) vă voi vorbi nu
potriva negustorilor de sclavi. Pe cum l-am văzut pentru prima dată, mai prin coloanele ziarului, pe care
când eram prin părţile acele, mi-a cu firea Iui originală, şi cu micile îl reprezint. Las în mânile cetitoru
ajuns la ureche şi mie asemenea lui şozenii din vorbă şi din felul lui meu şi povestirea evenimentelor
poveste — tradiţii de ale Indienilor, lui de gândire. Ceacea m-a despărţit care au dus la întreprinderea celei
dar care trebue să aibă la spate în fine de el, era nevoia să imi mai extrordinare expediţii ce s’a
ceva real, fără îndoială. Cu cât cu fac încă în sara aceia raportul pen făcut vre-odată în Anglia, să rămâe
noşti mai bine ţara aceasta, tinere tru gazetă, despre ..cele întâmplate barem o urmă despre felul cum
amice, cu atât te convingi mai mult, la memorabila şedinţă. L-am lăsat s’a început inteaga chestiune. Şirele
că acolo e cu putinţă orice — orice. în lumina purpurie a camerei sale, din urmă le scriu deja în salonul
Sunt câteva căi de apă, dealungul ungând oţelele puştii Iui favorite, vaporului „Francisca“ şi le va duce
cărora trec călătorii — dar în afară zâmbind încă mulţumit în visul a- dlui Mc. Ardle pilotul. Pernrteţi-mi
de aceste pretutindenea e întunerec. venturilor ce ne stăteau înainte. însă, ca înainte de a încheia acest
Şi aşa, aici, jos, în Matto Grosso — Eram încredinţat, că dacă vom a- ziar, să încerc a vă schiţa o ultimă
şi îşi roti ţigara deasupra unei părţi vea de înfruntat primejdii nu aş fi imagine — ultima imagine, din
a harţei — sau aici sus în colţul putut găsi în Anglia întreagă uri bătrâna noastră ţară, pe care o duc
acesta, unde se întâlnesc trei ţâri, creer mai rece şi un suflet mai brav, cu mine. 1£ o dimjneaţâ umedă,
nu m’ar putea suprinde nimic. Du alăturea de care l-aşi putea în plină de ceaţă, primăvara târziu;
păcum spune şi prietenul nostru în vinge. plouă subţire, rece. Pe cheiu se co
astă seară, aici avem un drum de In noaptea aceia oricât de obo boară trei figuri îmbrăcate nou-nouţ,
apă lung de cincizeci mii de mile, sit aşi fi fost după minunatele în se îndreaptă spre puntea unui va
trecând printr’o pădure încheiată, tâmplări de peste zi, am rămas por mare din cazanele căruia se
întinsă aproape cât Europa. Dc am târziu cu Mc. Ardle, editorul nostru, înalţă spre cer fumul vânăt. Nain-
fi amândoi departe deolaltă cât spunându-i întreaga situaţie, pe care tea lor un hamal împinge un căru
c Scoţia de Constantinopol, to el, Ia rândul lui a judecat-o destul de cior încărcat cu geamantane, colcte
tuşi amândoi ne-am găsi subt um importantă, ca să o aducă, a doua şi casete de arme. Profesorul Sum-
bra aceleiaşi păduri Braziliane. Omul zi dimineaţa, la cunoştinţa şefului merlce, figură lungă, melancolică,
abea şi-a putut face ici şi colo câte Sir George Beaumont.’ Ne-am în merge târându-şi picioarele, cu ca
o potecă scurtă în nemărginirea a- ţeles, să trimit acasă raporturi de pul plecat, figura unui om, care de
cestui labirint. Râul îşi creşte, şi îşi tailate asupra .viitoarelor noastre pe ,a,curn^ e pcqfuad .îngrijorai, de
scade apele cd câte patruzeci pi aventuri, cuprinzându-le în scrisori soarta lui, Lordul lohn Roxton pă
cioare, şi jumătate teritorul acesta succesive adresate dlui Mc. Ardle, şi şeşte vioi şi faţa lui subţire nerăb
imens e o mlaştină prin care nu ca aceste rapoarte sau să apară în dătoare, radiază de bucurie între cas
poţi pătrunde. De ce nu ar putea „Gazete“ îndată ce ele vor sosi, cheta de vânătoare şi cravata din
fi într’o asemenea ţară ceva nou, sau să fie reţinute pentru a fi pu jurul gâtului. încât mă priveşte pe
minunat? Şi de ce nu am putea fi blicate mai târziu, aşa dupăcum va mine, eu eram vesel, că am trecut
noi oamenii, care să descoperim a- dori profesorul Challenger, — deoa odată peste plicticoasele zile ale
cest lucru? Şi în afară de toate — rece încă nu puteam şti ce ne va pregătirilor, şi peste durata despăr-
zice, în vreme ce îi strălucea de mai cere. el atunci, când ne va mai ţirei, şi sunt sigur, că această mul
plăcere întreagă faţa — acolo fie da indicaţiile, care vor avea să ne ţumire se oglindea şi în ţinuta mea.
care milă îţi prezintă rizicuri, pri călăuzească la pământul necunoscut. Deodată, în clipa când am ajuns la
mejdii. Eu sunt ca o minge de Intrebându-I, pe telefon, asupra vapor, auzim că ne strigă cineva pe
golf învechită — de mult s’a tocit acestei chestiuni, nu am primit ni mal. Era profesorul Callenger, care
de pe mine vopseala albă. Viaţa mic hotărât, decât fulgere la ad ne făgăduise să ne vadă înainte de
poate să-mi dee de-acum câte ghion- resa pressei, terminând cu a ne plecare. Venea în fugă, o figură gâ-
turi va vrea : nu va mai lăsa nici spune, că în cazul, dacă îi vom co făitoare, îmbujorată mânioasă.
o urmă pe mine. Dar rizicul, pri munica numele vaporului nostru, — Mulţumesc zise, prefer să nu
mejdia, tinere amice, ele sunt sarea în momentul plecării ne va preda merg pe bord. Abea am să vă spun
vieţii. Când ştii că ai să le întâm indicaţiile, pe care le va crede el două trei cuvinte, şi acele le pot
pini, vezi, că’ tot e vrednic să trăeşti, de necesar să ni le dee deocam spune foarte bine şi aici, unde sun
cu toţii am devenit prea moi, prea dată. Intrebându-1 a doua oră, nu tem. Vă rog înainte de toate', să nu
amorţiţi şi blazaţi. Dă-mi terenuri am primit nici un răspuns, decât vă imaginaţi, că mă îndatoraţi câtuşi
întinse, spaţii, puşti, dă-mi în mână doar scuzele plângătoare ale so de puţin, prin faptul că Dtră între
o armă şi pune-rriă în faţa unui lu ţiei sale, care ne spunea, că bărba- prindeţi această călătorie. Mi-ar plă
cru care e vrednic să’l caut! Am tui ei e deja furios peste măsură cea dacă aţi înţelege, că toată acţi
încercat războiul, am încercat goa şi că nădăjdueşte că ne vom feri unea Dvoastră este pentru mine o
nele nebune, şi aeroplanele — dar să-l aţâţăm şi mai mult. O a treia chestiune cu totul indiferentă, şi
să vânezi animale, pe care doar cu încercare, mai târziu către amiaz, refuz să am pentru Dvoastră şi cea
monştrii din visurile zbuciumate dacă ne-a produs o pocnitură strajnică mai mică urmă de mulţumită per
le-ai putea asămăna: iată o sen şi un mesagiu dela centrală, că te sonală. Adevărul este adevăr, şi orice
zaţie nouă, ademenitoare! Zimbi lefonul profesorului Chalenger a fost rezultat aţi aduce din călătoria acea
mulţumit la gândul celor ce Par sfărâmat. După aceste am încetat sta nu va putea altera acest adevăr,
putea aştepta. orice încercare de a vorbi cu el. cu toate că o seamă de oameni cu
