Page 13 - 1923-08
P. 13
25—IV. 1923 C 0 S I N 2 E A N A Pag. 133
totul fără importantă aşteptată miş din Petersburg. Metropolitul Pitirjm e
batjocurii, bătrânul venerabil, de bolşe
caţi şi nerăbdători raportul Dvoastră. vici şi i se aruncă cuvintele cele mai
Îndrumările mele pentru călăuzirea scârnave în faţă.
Dvtră se găsesc în plicul acesta bine Portarul casei fantazează, după adună
sigilat. Nu aveţi voe să’l desfaceti, rile bolşevicilor, de omorârea tuturor
decât atunci când veţi ajunge, pe „burghezilor“, fiindcă aşa au dat lozinca
Lenin şi Troţchi. Servitoarelor le schin
Amazon, la un oraş cu numele Ma- teie ochii, la un congres comunist al lor,
naos, şi la nici un caz nu mai îna ascultând pe o bogătană cu diamanticale
inte de ziua şi ceasul scris pe plic. şi în haine de mătase, aplaudă frenetic
V-am spus destul de lămurit? Sunt „comunismul“, fiindcă cred că a fi co
munist însemnează a ajunge să ai dia
subt scutul cinstei Dvoastră urmarea mante şi haine ca doamna oratoare. O
întocmai a condiţiunilor mele. Nu bucătăreasă trăieşte ca viermele în hrean
Domnule Malone, nu vreau să în- la fosta ei stăpână şi nu vrea să plece,
piedic trimiterea corespodenţelor cu toate că nu mai serveşte, fiindcă: „a-
cum e lumea bolşevică!“ Toată lumea
I3tale, dupăce obiectul călătoriei par’că şi-a pierdut capul. E un carneval
Dtale este tocmai publicarea fap 0 carte despre „Revoluţia monstruos! *
w((
telor, cjar îţi cer hotărât, să nu dai rusa Găseşti şi răspunsuri la stările descrise.
nici un amănunt precis în ce pri După ce atmosfera este pregătită cu in
veşte locul destinaţiei Dv., şi să nu Leon Donici „Revoluţia rusă“, a- vective şi epitete ornante ca „hoţ, şarla
tan, potlogar, ticălos“ (vocabular „foarte
se publice nici un cuvânt, până vă mintiri, schiţe şi impresii Edit. „Cul familiar“ în Duma rusească, în gura lui
veţi înapoia. Cu bine, domnule ! tura Naţională“, 1923, 30 Lei\ \ Purişchievici, d. e.); după ce domnişoare
Dta ai făcut ceva, ce a avut darul Avem trebuinţă în zilele noastre de cărţi, şi doamne din societatea naltă rusă (2(X)
să-ml schimbe puţintel părerea cari să ne trezească conştiinţa, cari să ne la număr) sunt trimise înapoi din cartie
rul general, de arhiducele Nicolae, fiindcă
asupra josnicei profesiuni, în care dea de gândit, în 1oc de a ne-o amorţi nu vreau să fie surori de caritate la sol
din nenorocire eşti Dta. — Cu bine cu descrieri lascive, de cari stă şi hârtia daţi de rând, ci numai la ofiţeri (arh.
să înroşească, lată o carte menită de a
Sir John Roxton ! După cât ştiu, aduce servicii reale, dacă va fi folosită Nicolae le şi spune in faţă că sunt
ştiinţa pentru Dta e o carte pecet după cum trebuie. neşte „prostituate ofiţereşti)“; după ce pe
front se petrec scene desgustătoare („viaţa
luită; dar te asigur, că te poţi feli Pe coperta roşie, în chenare negre, stă în Lemberg i-a produs impresia unei case
cita dé revierul de vânătoare, care tipărit „Revoluţia rusă“. Mulţi din cititorii de nebuni. Râuri de şampanie, prosti
acestor rânduri vor fi fost in pribegie prin
te aşteaptă. Fără îndoială vei avea Rusia şi vor avea să afle informaţii exacte tuate, propagandişti ai culturii ruse, ofi-
prilegiul să descrii în „FielcT cum despre stările de acolo. Dl Leon Donici ţerime beată, corespondenţi de ziare, su
rori de caritate, etc.“); după ce Andreiev
ai doborât dimorphodonul. Cu bine, este un referent preţios. îi mărturiseşte odată că vine dela o „casă
Român basarabean, a ajuns să scrie
şi Dtale, domnule Profesor Sum- în ruseşte gazetărie şi romane şi să fie de nebuni“, după ce a asistat la desbá
merlee ! In cazul, dacă mai eşti şefredacfor la multe reviste şi ziare de tenle din Dumă — să nu ne prea mirăm
capabii 'sâ^tîveţr ‘cëtfâ — ceerâ^ce euţ stfâtfiâ'VOseşti’, 'âVâţitf ' legâturi 'Strârrse cu dacă butoiul, cu praf de puşcă sare în
sus, atins de o schintee, care ia foc şi
trag la îndoială foarte serios — te scriitori, cu oameni politici şi agerindu-şi dacă ajunge Rusia, ca bieţi ofiţeri mari
vei întoarce în London un om mai ochiul de sociolog şi de om de bine, pentru nari, după ce li se rup gradele dela gât
înţelept, de cât ai plecat“. ca trecând în România să ne povestească, (disciplină!), să fie purtaţi in pielea goală
fără de nici o poză, ceeace a văzut în-
Se învârti în călcăe, şi peste o decursul revoluţiei ruseşti. prin oraş şi înnecaţi aşa, cu câte o
piatră mare la picioare, încât un sca
Autorul dedică lucrarea dlui lorga şi
ininută i-am văzut de pe bord fi însoţeşte dedicaţia cu cuvintele: „Nu scriu fandru, care a căutat pe unul din ei, să-l
gura scurtă, ghemuită, rostogolindu- istoria, nici nu vreau să o scriu. Poate redea mamei îndurerate, i-a găsit pe toţi
se, pare că, spre trenul lui. Şi aşa, nu-s obiectiv în aceste pagini. Dar ni in picioare, în fundul mării! . . . Cele in
dicate (numai câteva scene!) vreau să
acum suntem bine in jos pe Canal. meni nu poate vorbi obiectiv despre cele îndemne pe cititor să cumpere cartea şi
Ultimul sunet de clopot ca să pre petrecute şi trăite. Paginile de faţă sunt să o răspândească, comentând-o. Ingro-
numai ceeace am văzut, am trăit şi am
dăm scrisorile, şi ne luăm rămas suferit.“ zindu-ne de cele descrise şi căutând,
bun şi delà, pilot. De acum suntem Scenele descrise sunt vioi redate şi au pretutindeni, să preîntâmpinăm ciclonul,
care se poate deslănţui şi intr’alte părţi,
„în jos, tot mai în jos pe bâtrăna marele merit de a fi oferite publicului vom ajunge ca numai in Rusia să se
cărare“. Dumnezeu să ţină în paza românesc cu scopul vădit de a servi trântească cu cişmele murdare de noroi
totodată ca un memento. Autorul şi cu el
sa pe toţi cei pe care îi lăsăm în şi cititorul ajung la concluzia, după ce oamenii sălbăciţi pe divanurile de mătase,
urmă, şi să ne aducă sănătoşi au pus cartea la o parte: să te ferească ca neşte brute. . . //. P. P.
acasă ! Dzeu de nebunia omenească, dacă este
(Va urma) deslănţuită odată! ■ Cârji, Reviste
Ne trec pe dinaintea ochilor zeci de
scene, care de care mai elocuente, de ce jomâneşti, france- art ' co,e
ze, germane, ele. ***** 1.**^, de birou
este in stare să zămislească neşte capete maşini de kcris, confecţie de hârtie şi
Oftare bolnave de revoluţionari, cari vreau cu i m p r i m a t e de orice n a t u r ă l a
orice preţ o „tabula rasă“ a claselor so
ciale, cari fantazează de un „comunism“ Librăria - Papetăria - Tipografia
O tristă scrisoricăţi vine, cum nu se va putea realiza nici când pe
Pe 'ntreg frunzişul arămiu, pământ. Le p &. p e
Răsună dorul încă viu, Bieţi oameni, cpnştii de responsabili
De printra toamnei reci ruine. tatea lor socială, ca Plehanov, cel ce a Cereţi cataloage, liste şi oferte
militat o viaţă întreagă pentru o Rusie
eliberată de ţarism — sunt trataţi de ba 13
Se r esc o lise ’ntreagă firea, balâci şi de înapoiaţi, când se opun lo
zincilor nebune, comuniste (Plehanove
Din golu'n care a rămas, moare, desiluzionat, cu cuvintele pe buze:
Te dojeneşte aspru-i glas, „Bolşevicii trebuie să fie înecaţi în sân Plătiţi la vreme
Că nu rni-ai înţeles iubirea..! gele lor propriu.“) Anarhiştii trăiesc lu abonamentul
mea dalbă cu femei pierdute, fabricând
Elena din Ardeal. la bombe, in palatele cele mai strălucite
