Page 14 - 1923-08
P. 14
Pag. 134 C O S I N Z E A N A 25—IV 1923
Gânlec vechiu înţeles pericolul şi şi-a dat foc casei,
pentru a scăpa în învălmăşală. A fost, cu
toate acestea prins şl ars pe rug. Mar
Cântec vechiu născut pe buze tori oculari spun, că Manduii a îndurat
Zimbitoare de fecioară, acest chin cu un eroism admirabil. Nici
un strigăt de durere n’a ieşit din gura lui.
Din a vremurilor criptă După jertfă — se spune, că a căzut
in adâncul meu coboară. o ploaie binefăcătoare, care a uimit în
treg tribul.
Autorităţile engleze au auzit de acest
Peste-a dragostei poveste fapt şi au pus în urmărire pe Şigango şi
Alte vremuri se ’nşirară, încă şase indigeni pentru omucidere cu
Şi e greu să duci pe frunte voinţa.
A durerilor povară. ' • . < * ' . . . ■:
O expoziţie plutitoare. La ministerul
Astăzi lumea nu mai crede de externe al Poloniei se lucrează actu
In orânduia la firii, almente la planul realizării unei expoziţii
aranjate pe valurile mării. E vorba, ca
Şi-a 'ngropat in neguri niila pe vaporul „Livow“ al marinei poloneze,
Şi sfinţenia iubirii. care va vizita anul aceasta toate porturile
lumei, să se instaleze o expoziţie de ca
Soarele nu mai e soare taloage preţuri curente şi mostre de âle
Pentru toţi cu o măsură, Cea mai citită carte, vor crede citi producătorilor poloni, pentru a fi purtate
Iar tăria urei negre torii că e care-va tragedie alui Scha- în lungul şi latul, mărilor. Un reprezen
tant al ministerului de externe va con
Multe suflete mai fură. kespeare sau vreo operă a unui scriitor duce expoziţia în toate porturile. Vaporul
consacrat nu numai prin succes de libră
rie ci. şi prin incontestabilă valoare lite va pleca la I Mai.
Ne-a schimbat mânia vremii rară. Dar nu e aşa. Un ziar din Canada *
Gândul de odinioară, spune că scrierea lui Louis Hemon inti Sarcasmul unui american. La o rep
Cântec vechiu adu-ţi trecutul tulată „Maria Chapdclaine a apărut până rezentaţie a piesei „Wilhelm Teii“ pe
u
Şi 'n adâncul meu coboară. acum .5 000.000 exemplare, fiind tradusă scena teatrului de stat din Berlin s’a
% - in i toate limbele lurnei. O legitimă curio- întâmplat un episod nu tocmai favorabil
Ioan Berghia. sitate ne îndeamnă a întreba, dacă numita înscenătorilor. Intr’un loc unde spiritul
carte e roman detectiv? eroic al lui Schiller culminează, un cetă
ţean al „Reichului“ vulnerat de ocupaţia
*
franceză în Ruhr se ridică însufleţit şi
Pedeapsă pentru urmărirea unei cere publicului din sală să cânte în cor
Sonel femei. Un ^tribunal din America a dat o „Die Wacht am Rhein“.. Sala întreagă
sentinţă de * un deosebit interes pentru
cei ce seara nu au altceva de lucru de se execută şi din mii de piepturi răsună
imnul, sdrobit şi el de invazia duşmană.
Şi primăvara 'ncepe ca iubirea cât să urmărească femeile cari au cutezat a Un singur mucălit a rămas impasibil la
Cu toate bucuriile de-odată, eşi singure pe stradă. această spontană însufleţire. Au urmat
O doamnă — săi zicem X — a făcut
Risipitoare, gingaşe, bogată denunţ contra dlui Y. pentru faptul că provocări violente. „Aufstehen! oder ’raus!“
In alintări şi daruri. — Astăzi firea dânsul o urmărea asiduu, la toate plim Să se ridice în picioare, ori să plece !
Mucălitul s’a sculat a chemat un poliţisţ
bările sale, cu un auto-taxi. Tribunalul şi s’a legitimat. Era misionar american,
Pare-o grădină veselă ’ncărcată, l-a amendat pe dl Y. cu.10 dolari. Dove- care a înţeles totuşi durerea nemţilor şi
dindu-se in decursul desbaterilor că nu
De flori şi de parfum. dar strălucirea mitul domn mai fusese condamnat pentru le-a dăruit pentru naufragiaţii din Ruhr...
Ce-o vezi acum nu-i mâne nicăirea, aceaşi contravenţie, i-s’a pus în vedere un dolar. Sarcastic americanul!
Pe seară poate-un aspru vânt să bată că în caz de recidivă ¡-se va. aplica o * *
pedeapsă mai severă, constând din muncă Un drac ucis. Un escroc îndrăsneţ a
Şi e destul să pice 'ntâia floare silnică. plătit cu viaţa originalitatea urâtei sale
îndeletniciri. Faptul s’a petrecut intr’un
Pe lângă multele riscuri ce le au băr
Ca pomu'ntreg să-şi lapede povara: baţii in America, aşa dar mai este unul: sat din apropierea Berlinului. O ţărancă
Imbalsamata, alba lui ninsoare. riscul urmărirei unei femei. ab. anume, a vândut unui măcelar o vacă
pentru suma de un milion de mărci şi
*
Aşa ş?n suflet când coboară sara O superstiţie îngrozitoare. In Rhode- luând un acont de 20.000 a rămas ca res
Şi pică flori, iubirea'ntrânsul moare, sia britanică din Africa Sudică s’a întâm tul să-l primească a doua zi.
Noaptea s’a strecurat in casa ţărăncii
Şi ea sfărşeşte-aşa ca primăvara. plat in timpul din urmă o tragedie întu un drac, in toata legea, şi i-a cerut, să-i
necoasă, asupra căreia foile sudafricane
Ecaterina Pitiş. aduc o mulţime de ştiri senzaţionale. dea banii de pe vacă, căci altcum va
Se zice anume, că unul din triburile in arunca asupra ei toate blestemele şi vă-
păile iadului. Biata femeie a scos cele
digene ar fi adus jerfe omeneşti pe alta 20.000 de mărci şi i-le-a pus dracului
rul zeiţei ploii, venerată de acest trib. in mână, spunându-i, că restul 980.000 îl
Tacâmuri aceasta superstiţie. Sub influinţa euro va da a doua zi. Aghiuţă a rămas mul
La popoarele africane exista întra’devăr
ţumit şi a promis, că va veni a doua
peană insă ea a fost înlăturată. Tribul
seară după rest. In urmă s’a făcut nevăzut.
rhodesian a menţinut-o însă ascunsă de
ochi „albilor“. S’a întâmplat ca sezonul A doua zi femea a povestit măcelaru
de prima calitate, nikelate de So din urmă să fie foarte secetos. Tribul lui cele întâmplate. Acesta s’a postat
lingen, fără gravură duzina-pe- s’a întors cu veneraţie cătră o femee cu noaptea in odaia ţărancei cu un ciocan
in mănă. Pela 12 noaptea iată dracul.
reclie cu preţ ACII | numele Neşiska, pe care o cinsteau, ca Venise să-şi ridice restul. Măcelarul, cum
de reclamă de fcW pe zeiţa ploii. Zeiţa aceasta avea şi da l’a văzut, l’a tocat cu ciocanul în cap.
cu gravură: 265, 295, 485 Lei, la rul farmecelor şi de multe ori provoca — Belzebut, rănit de moarte a fost dus in-
se zice — ploaia prin puterea mistică a
farmacelor sale. Şeful tribului Şigango ti’un spital, unde şi-a dat sufletetul. El
era chiar cumnatul ţărancei.
Kun Mâtyâs & Fiul ii făcea dese vizite, ba se şi amorezase *
Cluj — Calea Victoriei No. 2. întrânsa. Zeiţa avea însă relaţii intime cu Rândueli americane. In parlamentul
fiul şefului, cu Manduzi, adorat de zeiţă.
Adresa telegrafică: Kun cuţitar-Cluj Odată tatăl său l’a şi găsii la dânsa. Bă statului Oklahoma în Statele-Unite s’a îna
nuitor şi gelos, s’a hotărât să-l aducă intat un proiect de lege în care se rere
Lloyd 1596 2-24 jertfă zeiţei ploii. A doua zi i-a înconjurat pedepsirea acelor persoane, cari după ora
casa vre-o sută de indigeni. Manduzi a unu din noapte tulbură liniştea celor ce
