Page 4 - 1923-08
P. 4
Pag. 124. C O S I N Z E A N A 25—IV. 1923
Sarah Bernhardt
S’a stins din viată deunăzi cea adevăratul ei nume — s’a născut la In răsboiul din 1870 Sarah Bern
mai mare artistă a Franţei, Sarah Paris la 23 Oct. 1844 din tată israe- hardt a servit la ambulanţa insta
Bernhardt, care a ridicat la înălţimi lit, convertit la catolicism şi din lată la Odeon. In 1872 s’a reluat
qimitoare gloria scenei franceze. Nici mamă olandeză. Educat a şi-a fă- Ruy Blas a lui Victor Hugo, care
o artistă n’a oferit istoriei o carieră cut-o la mănăstire. Talentul său a i-a dat rolul reginei. Succesul ar
atât de bogată şi plină de un ta fost remarcat cu prilejul unei re tistei a fost atât de mare încât Co
lent neîntrecut. Nici una n’a cuno prezentaţii religioase de ducele de media Franceză a primit-o din nou.
scut în toate ţările din lume apo- Morny, care a sfătuit-o să intre la Din cauza irascibilităţii sale ad
teose mai strălucite. Nici una n’a Conservator. La vârsta de 15 ani ministratorul acestui mare teatru a
contribuit mai universal la difu- s’a prezentat la concurs şi a fost supranumit-o „Domnişoara Revol
:
siunea cugetării franceze. Ma mult admisă cu laudă. La 186Î a obţi tă“. Certurile ei cu acest funcţionar
de o jumătate de secol Sarah Bern nut primul premiu al tragediei în au rămas legendare. Talentul ei
hardt a ilustrat cu activitatea sa ne Zaire, însă mergea crescând. In 1877 Vic
obosită, cu talentul său remarcabil, Protejată de ducele de Morny, tor Hugo după unul din marile de
toate scenele lumei. Energia şi vi Sarah a fost angajată la Comedia buturi ale artistei îi scrie următoa
talitatea acestei prinţese a artei n’au franceză, interpretând în câteva luni rele rânduri : „Ai fost atât de mare
cunoscut oboseala. In tinereţea ei Iphigenia, Valeria şi Femeile savante. şi de încântătoare, încât m’ai mi
Sarah era foarte delicată şi multă A fost silită însă în curând să plece, şcat pe mine, vechiu combatant şi
vreme s’a crezut, că sănătatea ei din cauza nervosităţii sale şi a de la un moment, când lumea încân
este îngrijitoare. La treizeci de ani selor conflicte ce le avea cu cama tată te aplauda, am plâns“.
marea tragediană vorbea de o moarte radele de scenă. La teatrul Odeon In 1880 pleacă în America. A
apropiată. S’a desminţit singură însă, pentru slaba remuneraţie de 150 de fost o călătorie fabuloasă, necu
pentrucă aproape octogenară ea nu franci pe lună a jucai piese din noscută de nici o regină. America
părăsise încă scena, cu toată infir diferiţi autori: Racine, Georges Sand, nii sensibili i-au pus la dispoziţie
mitatea, ce o căpătase la vârsta de Dumas, Shakespeare; la 1869 rolul trenuri speciale; i-au deshamat
70 de ani,■ când a trebuit să-i fie lui Zanetto în „Passant“-ul lui Fran ca'i, o aclamau cu frenesie în de
amputat un^picior. çois Coppée. A fost un triumf atât lirul lor pentru acest idol al artei.
Rosina Bernhardt — acesta este pentru autor, cât şi pentru interpret. In statele unite unde a fost în patru
O vedere delà înmormântarea marei artiste Sarah Bernhardt. Cortegiul ftinebral trecând pe rue Royale este urmat de-o mulţime
uriaşă de parisieni, cari ii dau in această clipă zguduitoare marei artiste ultimul semn de admiraţie.