Page 5 - 1923-08

25—IV 1923- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A Pag. 125

rânduri, ultima dată în decursul sau piese de teatru îşi da întâlnire A vizitat acum câţiva ani şi ţara
marelui răsboi — câteva luni după toată lumea savantă a Franţei. Viaţa noastră, unde a avut o mulţime de
amputare— a fost incarnarea vie ei a fost atât de complexă. încât prieteni.
şi ideală a geniului francez, Servi­ zece existenţe ar fi putut întreţine. Cu Sarah Bernhardt dispare una,
ciile aduse Franţei în acest timp Ea a cunoscut toată gloria carierei poate singura artistă, pentru care
au fost mai mari decât a oricărui sale începând deja lupta pentru scena nu mai ascundea nici un
ambasador. existenţă până la culmea triumfu­ secret.
Marele scriitor francez Edmond lui moral si material, ' © © O
3
Haraucourt a putut scrie cu drept
cuvânt că cele cinci continente se
ţineau destul de erudite, să cu­
noască două cuvinte franceze, două
nume din istoria Franţei : Napoleon
şi Sarah Bernhardt.
Intr’aceea în Franţa în intervalul
călătoriilor sale marea tragediană
î-şi multiplica creaţiunile întreprin­
derile şi direcţiunile de teatru. Ea
a dirijat teatrul Ambigu, a creat la
Vaudeville Fedora Iui Sardou, a
cumpărat teatrul Portc-Saint-Mar-
tin, a jucat piesele Iui Jean Riche-
pin : Froufrou, Nana Sahib, Mac­
beth, a revenit la Sardou cu Teo­
dora şi Tosca. Nu se pot număra
toate rolurile acestei prodigioase
artiste. Delà 1893 la 1898 are te­
atrul „Renaissance“, care l’a inau­
gurat cu reprezentarea piesei „Les
Rois“ a lui Jules Lcmaitre. A jucat
apoi „Les mauvais bergers“ a lui Mare bucurie a avut comuna Ramna din j. Caraş Severin la Floriile din anul
Mirbeau, „Medèe“ a lui Catulle acesta, căci cu acest prilej a văzut sfinţându-i-se două clopote ale biseiicei gr.
Mendès,, „La Ville morte“ a lui catolice de către părintele Emil Sasu. Dăm aci o fotografie luată cu prilejul
acestei înălţătoare sărbători.
.
D'Anntinzio. In 1895 a creat ..La
princesse lointaine“ a lui Rostand.
Consiliul municipal al Parisului
i-a cedat lin teatru, care-i poartă „Gâniece de odinioară"*
numele în semn de admiraţie faţă
de marea artistă.
începând cu anul .1899 Sarah Ca larg 1
îşi reia la ea acasă toate rolurile
şi a creiat altele în douăzeci de Gu degete-rozalhe, plăpândă, Rurora
piese noui „Francesca de Rimini" De farmec plină bale la poavla Diminelei
şi „Th^origne de Mericourt“ ale Sus, marinari 1 ?Ve chiamă din nou frămănlul vielei,
lui Paul Hervieu, „Werther“ „La Sor­ Din nou ne'chiamă lupla. Sus, marinarii <§ ora...
cière“, „Bohemos", „La vierge d’A-
vila“, Les Bouffons“, „La belle au Dispară vălul jalei şi zbuciumul irisle\ei 1
bois dormant“ şi altele, cşri lc-a „Ddereu 'nainlel" fie îndemnul tuturora;
iluminat cu forţa sa creatoare. <Sus ancora 1 Ca pânze 1 Dilol, veghează prora,
Poeţii cari au recunoscut în ma­
rea artistă pe suverana lor au săr- Să ’nlrecem vânlu ’n zborul spre lumea Frumuseţei.
bâtorit-o la 9 Nov. 1896, într’un Vom spintecă talazuri şi ceala plumburie,
fel de apoteosă sublimă. In ziua Vom părăsi cuprinsul lipsii de poezie
aceasta Edmond Rostand i-a con­
sacrat versurile: Reine de l’attitude Jn care-i mort avântul şi stinsă-i fericirea.
et princesse du geste.“ Vom dă la marea 'nlinsă, la larg, uitând mâhnirea,
Sarah Bernhardt a fost întrada- Şi-acolo, n câni de valuri şi 'n vis de nostalgie,
văr o femee extraordinară. In cas­
telul ei delà Belle-Isle, unde-şi pe­ Vom conlemplâ sublimul problem : fiemărginirea.
trecea vacanţele sculptând, pictând Gonst. Z. Buzdugan
au scriindu-şi memoriile, romane * Tiilul unui volum de poezii ce se va pune în curând sub presă.
s
Dacă doriţi CLU]
zaharical e M E U S S A
fíne, cereţi TELEFON
6 48 şi 6 65
Lloyd 1356 5-26