Page 6 - 1923-08
P. 6
Pag. 126 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 25—IV 1923
Despre fiziognomonie ţei, după cum femeia criminală îşi
însuşeşte apucăturile bărbăteşti. Se
Arta de a cunoaşte oamenii după fizionomie înţelege că indivizi stăpâniţi de
aceleaşi gânduri, urmărind aceleaşi
In decursul râsboiului — perioa care au întrebuinţat anumiţi muşchi scopuri şi temându-se de aceleaşi
dă adât de potrivita pentru ibser- ai feţei pentru a se exprima. pericole, vor avea aceleaşi gesturi,
vaţiuni în toate direcţiunile — am In consecinţă • desvoltarea unuia aceleaşi obiceiuri şi ca consecinţă
avut prilejul să-mi confirm mie în .sau altuia din trăsăturile figurii, ar aceiaşi expresiune a feţei.
sumi, multe din părerile asupra fi indiciul pe care-1 căutăm. Frica de pedeapsă, teama de a fi
cărora, înaintea răsboiului, n’aveam Fără a mai examina cauzele, care descoperiţi sau furia imposibilităţii
decât o vagă noţiune, neîntăritâ au putut conduce pe individ la co de a se salva, toate acestea au
prin constatări reale. miterea faptei; fără a mai cerceta asupra trăsăturilor feţei influenţa
Ajutat de împrejurări nepândite, antecedenţele lui patologice şi nici de a-le da un aspect cu totul de
am observat din curiozitate la în pe acele ale ascendenţilor săi: luat osebit.
ceput şi mai târziu cu interes, ati aşa cum se prezintă, s’a încercat In sprijinirea acestor aserţiuni,
tudinea unora dintre camarazii mei să se formeze — după observaţiuni vom adăuga observaţiunea făcută
în diferite situaţiuni, câteodată chiar îndelungate — un tip care să în asupra lucrătorilor aceleaşi meserii.
dificile pentru ei, studiind apucătu lesnească recunoaşterea infractoru Executarea continuă a aceloraşi lu
rile şi mai ales mimica, pe care o lui în orice ocaziune. crări, face ca executanţii lor să
puneau în joc în anumite împre Mulţi criminologi de seamă s’au aibă aceleaşi mişcări, care le dau
jurări : străduit să compună o figură, care întotul aceiaşi înfăţişare, aşa că a-
Mi-am întărit convingerea, că o să cuprindă după o anumită regu jungem Ia concluzia că felul ocu-
stare sufletească deosebită, cum ar lă, trăsăturile proprii criminalului*. paţiunii determină fizionomia, care
fi teama, mânia, remuşcarea, ura Pentru acest scop s’au luat foto poate fi privită ca rezultanta unor
sau chiar premeditarea unui fapt de grafii de aceiaşi mărime a mai mişcări devenite stereotipe prin
săvârşit, fiind'a situaţiune excepţio multor criminali,’ trecându-le cu o obicinuinţa zilnică şi care lasă ca
nală a individului, căruia îi provo mare repeziciune pe dinaintea obi atare anumite trăsături pe faţă.
acă o adevărata revoluţiune în toată ectivului unui aparat fotografic în In practică fiziognomonia aplicată
fiinţa lui, pune în funcţiune anumiţi dorinţa de a obţine o fotografie ar avea un rol destul de însemnat.
muşchi ai feţii, lăsând urme pe faţa compusă, care să reprezinte un tip După legislaţia engleză un om
aceluia, care a încercat asemenea general, după fizionomia în parte a nu poate fi arestat decât în urma
clipe. fiecărei fotografii. unei deciziuni a Marelui Jury (Cor
Am convingerea acestui fapt, zic, Nu s’a ajuns însă la rezultatul pul juraţilor); la noi totul depinde
pentrucă acei pe care i-am obser dorit, pentrucă fotografia nu se: de judecătorul de instrucţie, care
vat, mi-au confirmat mai târziu a- compune decât din pete luminoase în baza mandatului de aducere
cestă părere prin fapta lor, fiind şi din umbre, nu din trăsături. Nu poate pune stăpânire pe orcine.
dovediţi, ca dezertori, hoţi, violenţi înlesneşte deci mijlocul de recu Responsabilitatea este foarte mare,
şi trădători. noaştere, pentrucă prinde fiziono pentrucă se poate ca din eroare să
Omul se naşte cu spiritul de mia aproape instantaneu, în ne deţină pe un nevinovat. De aceia
imitaţie foarte desvoltat. Dacă vede mişcare. judecătorul de instrucţie înainte de
vreo faţă mai expresivă ca de obi Portretul desenat redă cu mai a se pronunţa definitiv, procedează
cei, apoi este impresionat şi invo multă exactitate fizionomia, pentru cu multă prevedere şi singurul său
luntar îi imită trăsăturile. Aşa dacă că artistul întrebuinţează mai mult scut este că fără să-şi dea seama,
vede pe cineva că râde sau plânge, timp cercetând în parte fiecare tră observă fizionomia inculpaţilor care
îi vine şi lui să facă la fel; dacă sătură a feţei. De aceea portretul se perindează prin faţa sa şi sfâr
vreo faţă i se pare ameninţătoare, desenat este* mai expresiv dacât fo şeşte după o lungă practică, să de
încruntă şi el sprâncenele. Primind tografia. osebească -— într’o măsură oarecare
impresiunea din afară, se simte Asemănarea fizică observată între — pe vinovat de nevinovat, în
sugestionat — vrând nevrând — criminali nu poate fi decât efectul tocmai 'cum medicul, care de Ia
imită expresiunea feţei pe care o aceloraşi moravuri, care imprimă căpătâiul patului, vede la prima
observă, dispunundu-şi şi starea aceleaşi trăsături pe faţa lor. Ca aruncătură de ochi, dacă bolnavul
sufletească în raport cu intenţiunea racteristica fizionomiei lor este a- este grav sau ba.
manifestată de acea fizionomie. simetria figurii, fenomen mult mai Importanţa acestui studiu este
Aceasta imitaţie aparentă sau di frecvent la ei decât la ceilalţi in deci, de a reuni un număr de tră
simulată, conştientă sau nu, pune divizi. sături caracteristice ale feţei crimi
pe individ într’o anume dispoziţie Pe temeiul acestor observaţiuni, nalului şi care să ţină locul unei
sufletească, marcându-i faţa cu tră se spune că chiar şi diferenţa et lungi experienţe, pe care se ba
sături speciale unor îndeletniciri nică a tipului, precum şi aceea a zează judecătorul de instrucţie în
anumite. sexului, tinde să dispară; aşa că tactul său de a recunoaşte pe vi
Vedem deci, că analiza figurii un criminal italian şi cu unul ger novat.
individului ar trebui să ne fie de- man de exemplu, ar urma să aibă Agenţii poliţieneşti chiar, ar evita
ajuns la tălmăcirea apropiată a gân o mare asemănare în trăsăturile fe- multe din experienţele supărătoare,
durilor lui obicinuite, pentrucă fie dacă cercetările lor le-ar face în
care din aceste gânduri au trebuit * Prin crimă înţelegem orce violare mod ştiinţific. Nu s’ar înşela de
să lase urme pe faţa lui prin îm gravă a legii, fie ea morală, religioasă multe ori şi ar şti să distingă în
binarea sprâncenelor, strângerea sau civilă. Prin criminal deci, nu vom mulţime dintr’o căutătură, pe acela
recunoaşte numai pe asasini, ci şi pe
dinţilor şi dilatarea nărilor, mişcări infractorii de orce natură. care le este semnalat Remerans.