Page 11 - 1923-09

JO-V. 1923----------------------------- ----------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - Pag. 147

JèU mijlocul cursului, cei doi ţermi îl satisface, supuşii nu prea au multă ciţi, să-l schimbaţi sau să faceţi cu
pă#s*u umbre pe orizontul înde­ alegere. el ce veţi voi. In urma asigurărilor
părtat. A patra zi delà plecarea Şi aşa mâine-zi vom dispare în din partea Profesorului Challenger
noastră din Manaos, am intrat în Necunoscut. Acest raport îl trimit prin — şi în butul dârzului scepticism
cursul unui afluent, care la răvăr- o canoe, care merge pe râu în jos, şi al Profesorului Summerlee — sunt
sarea lui abea era ceva mai mic e cu putinţă să fie ultimul nostru încredinţat, că conducătorul nostru
decât marele fluviu. Lărgimea lui cuvânt, către cei ce au un interes îşi va putea dovedi afirmaţiile ce
însă scădea rapid, şi după încă pentru noi. Potrivit înţelesului no­ le-a făcut, şi că noi de fapt ne gă­
două zile de navigaţie am ajuns la stru, vi l-am adresat Dvoastre, dragă sim în ajunul unor experienţe re­
un sat de Indiani, unde profesorul Domnule Mc’Ardle, şi las cu totul în marcabile.
a inzistat să debarcăm şi să tri­ grija şi puterea Dvostre, să-l nimi- (Va urma).
mitem „Esmeralda“ îndărăt la Ma­
naos. Ne spunea, că în curând
vom da de cascade, care ne vor
face peste putinţă să mai înaintăm Om fara inima
pe bordul ei. Ne mai amintea,
tainic, că ne apropiem de poarta Vladimir Nicoară
ţinutului necunoscut, şi că în urmare
cu cât vom fi mai puţini înşi ini­ I. L’a revăzut eri la o prietenă a ei
ţiaţi în planurile noastre, cu atât Doamna Veronica Fabian moto­ şi o undă de căldură i-a învăluit
mai bine. Ne-a făcut să ne dăm toli repede mănuşile subţiri şi le inima.
fiecare euvântnl de cinste, că nu aruncă pe mesuţa de la oglindă Dar când Brumaru foarte serios,
vom spune sau scrie nimic, ce ar răsturnând câteva sticluţe mici cu a răspuns c’o simplă înclinare la
putea fi o destăinuire a precizei diferite mirodenii trebuincioase amă­ recomandarea gazdei, ca şi cum ar
direcţii a drumului nostru; iar pe nunţitei sale găteli. Apoi cu mişcări fi văzut-o pentru prima oară, un
servitori i-a jurat solemn, că vor dotnoale îşi scoase pălăria şi de­ fior de durere, lucru necunoscut
păstra taina. Din aceasta pricină, odată privirea îi rămase fixată în pentru doamna Fabian, a săgetat-o
va trebui să fiu cam vag în po­ oglindă. Par’că mai mult păr alb puternic.
vestirea mea, şi trebue să avertizez avea azi pe la tâmple şi par’că mai Din toată atitudinea lui Brumaru
pe cititorii mei, că. hartele sau adânci şi mai dese erau micile în­ ca şi din vorba lui cumpănită şi
schiţele pe care, poate, le voi tri­ creţituri de la ochi. Timpul neîn­ rezervată, a înţeles că el nu vrea
mite acasă vor fi corecte în cât durat şi crud brazda din ce în ce să-şi mai amintească trecutul, I’a
priveşte raportul între singuraticele mai puternic faţa sa atât de fru­ uitat, sau se face că l’a uitat. Nici
elemente, dar vor fi cu grije gre­ moasă odinioară şi gândul îi fugi o privire mai semnificativă, nici o
şite în lungimile şi lăţimile geo­ cu durere spre viitorul apropiat care aluzie la trecutul îndepărtat.
grafice pe care le voi indica, aşa, nu-i surâdea de loc. — N’ai iubit nici odată, domnule
ca nimenea să nu le poată utiliza Ea, femeia frumoasă de odinioară Brumaru? — întrebă amfitrioana.
de călăuzuitoare, fără învoirea atât de anturată şi curtenită, ea, — Nu-mi aduc aminte, răspunse
noastră. Poate sunt întemeiate re- care în drumul său de aventuri ga­ el liniştit.
zoanele profesorului Challenger, — lante şi sentimentale, nu găsise un — E extraordinar, zise doamna
poate, că nu sunt — dar nu avem bărbat, care, mai curând sau mai Fabian privindu-l.
altă alegere, trebue să le urmăm, târziu să nu cadă în mrejele, ce-i — Nu mi se pare. Sunt unele firi
fiind el mai curând gata să pără­ le întindea cu dibăcie, ea, care nu curioase. Fac parte dintre ele. Dacă
sească întreaga expediţie, decât să pricepea viaţa de cât într’o necur­ amorul adânc şi puternic cere să
schimbe condiţiuuile pe care ni le-a mată şi variată iubire, ce se va se renunţe şi la judecată şi la bun
împus. face oare când farmecul tinereţei simţ, căutând să stăpânească pe om
La 2 August am tăiat şi ultima va dispărea? numai prin tirania sentimentului şi
legătură pe care o mai aveam cu Se lăsă leneşă în fotoliul din faţa face din el un automat pe care-1
lumea, în clipa, când ne-am luat oglindei şi închise ochii. poţi mişca c’o privire, cu’n zimbet,
rămas bun delà „Esmeralda". De Eri, după cincisprezeci ani, i-a cu’n gest, atunci eu, care n’am fost
atunci au trecut patru zile, în care fost dat să-l întâlnească din nou pe nici odată în această stare, declar
vreme am închiriat delà Indieni două Vintila Brumaru, singurul bărbat pe cu oare care mândrie că n’am iubit
mari canoe, pregătite din material care I’a iubit cu adevărat şi care nici odată.
uşor (piei întinse pe un schelet de totuşi a rezistat la toate tentaţiile Pentru prima oară doamna Fa­
bambus), aşa ca să Ie putem purta sale. bian auzea aseme iea vorbe. Şi cum
pe umeri, când vom da de piedeci. Cincisprezece ani ! Câţi fluturi sta în fotoliu, cu ochii închişi, ca
Am încărcat în ele toate efectele nu şi-au ars oripele la văpaia ochi­ pe o pânză de cinematograf prind
noastre, şi am mai angajat doi lo- lor ei negri în acest răstimp de a se depăna imagini şi întâmplări
pătari indigeni, să ne fie de ajutor. vreme! din trecut.
Am înţeles, că erau aceiaşi doi oa­ Din ceaţa groasă a trecutului Se vede într’o frumoasă noapte
meni — pe nume Ataca şi Ipetu — prinde a se înfiripa chipul unui tâ­ de August, rezemată leneş de bra­
cari însoţiseră pe profesorul Ca- năr nalt, cu ochi mari albaştri, cu ţul lui Brumaru, rătăcind în lunca
lenger şi în prima lui călătorie. S’au plete castanii şi ondulate şi un de pe malul Şiretului în ploaia ra­
arătat poate alarmaţi, când au auzit zâmbet de o nesfârşită duioşie lu­ zelor de lună, pe când odata cu
că e vorba să repete drumul de minează faţa doamnei Fabian. E murmurul apei asculta şoaptele de
atunci, dar şeful de trib pe acolo Brumaru, aşa cum îl ştia, aşa cum iubire atât de frumos spuse de Vin-
are puteri absolute, şi dacă bacşişul era el pe atunci. tilă. Şi dacă nu-şi mai aminteşte