Page 13 - 1923-09
P. 13
ÎO—V Î923 C O S Ï N Z E A N A Pag. 149
al casei. El, cu capul culcat pe ge Singur fiecare act măreţ din ultimile desfăşurări
nunchii ei îi vorbea cu aprindere ale vieţii noastre politice. Dăm aci din
ţinându-i strâns mânele. La apariţia Iar mă afli singur, noapte, volumul Elenei din Ardeal următoarea
bucată admirabilă scrisă in formă po
neaşteptată a prietenului ineu amân Pribegind pe căi răsleţe, pulară:
doi se ridicară, şi ea veni cu zim- Când se darmă în ruine
betul obişnuit, şi cu mâna întinsă, Primul vis din tinereţe. Doinele
să-i zică: „Bine ai venit“.
E peste putinţă să-ţi descriu sfâr- l-am făcut un loc în suflet Doinele, suratele*’,
şirea sufletească pe care..o îndură Alintăndu-l să se culce, Ce le cântă satele,
atunci pritenul meu. Şi-ar fi chiar L-am iubit ş’am plâns cu dânsul... Din lunca cu florile,
de prisos: buna dtale prietenă n’ar Dar mă lasă şi el astăzi Când vin sărbătorile.
v
v- ,
put.ea-o înţelege nici odată. Dar, Trist şi singur, şi se duce... Doinele, odoarele,
nici un gest, nici o privire, nici o Ce sfinţesc ogoarele,
aluzie cât de îndâpărtată, nu i-a L-am iubit, ş'-acum se duce... Şi le duc plânsorile,
trădat cumplita lui suferinţă. Râmase Teofil Bugnariu. Şi le şterg sudorile,
puţin vorbind lucruri banale, şi se
retrase tot atât de rece şi corect Doinelor pustiilor,
fără a da să se înţeleagă că pleacă Versul ciocârliilor,
pentru totdeauna. ' Ce răsbat cărările,
De atunci nu s’au mai văzut. Şi unesc oftările.
După o cruntă luptă cu el în Doinele câmpiilor,
suşi reuşi să uite pe femeia care Glasul vitejiilor,
i-a zădărnicit speranţele, şi se ho Din gura ostaşului,
tărî să n’o mai vadă nici odată. La vatra sălaşului.
Povesteşte, te rog, aceasta în
tâmplare piietenei dtale şi ea va Doinele Ardealului,
avea explicaţia „grozavei îndoeli.“ - Tainele cavalului, - , •
Din dulceaţa sânului,
In ceia ce priveşte adevărul cu — Dragi ii sunt Românului...!
prins în dictonul francez că: primul
amor reînvie, iată părerea mea : 1. Dr. C. Stanca: Problema educaţiei 3. Dr. G. Stanca: Gheorghe Dimâ.
Dacă împrejurări vitrege despart,— sexelor. Dl Dr. Constantin Stanca este Intr’o broşură de 24 de pagini dl Dr. Se-
fără voia lor, — două inimi ce se unul dintre distinşii no tri medici tânări, bastian Stanca rezumă însemnătatea ma
?
relui nostru compozitor Dima, care a
iubesc sincer, curat şi puternic, la care ştiinţa se’mperechează, admirabil avut acu-i anul jubileul activităţii şa.Le mu
cu stilul. In broşura pe care o dă acum
chiar dacă timpul întinde mohorâta la iveală rezumă abea in 44 de pagini o zicale de 40 de ani.
aripă a uitârei, când aceste inimi problemă dintre cele mai importante, a- După o apreciere justă şi admirabilă
se întâlnesc din nou în vârtejul trăgându-ne atenţia asupra ei şi înfâţi- a personalităţii Iui Gheorghe Dima, auto
rul ne dă biografia şi activitatea sa, tre
vieţei, este explicabil ca iubirea să şându-ne-o în colori vii şi incisive. Vorbe când apoi la o dare de seamă asupra
şte deodată şi omul de ştiinţă şi peda
reînvie. Dar când din înprejurâri gogul şi scriitorul, ceeace face ca bro desfăşurării măreţelor serbări organizate
explicabile ajungi a dispreţui azi, şura domniei sale să depăşească mult in Cluj în onoarea marelui maestru. In
cadrui acestora reproduce părţi alese din
ceia ce iubiai. eri, atunci e mai cadrul scrierilor de asemenea natură, care aprecierile pnblicaţiilor româneşti făcute
presus de orice îndoială că iubirea sunt mai mult o faţadă, decât un temei. cu prilejul sărbătoririi aceluia, căruia mu
Pornind delà ea, omului i se invederează
nu mai poate reveni., clar problema şi soluţia se dă delà sine: zica românească îi datoreşte atăt de
„Nu învie morţii.“ Asta e s'gur. educaţia sexuală trebuie tratată ca o che mult. . . ..
Broşura dlui Dr. Stanca este un mo
O salutare delà acel care a ertat, a stiune de viaţă, de viitor de fericire a dest, dar cu atât mai preţios omagiu
uitat dar nu mai speră. generaţiei tinere. Ea trebuia să preocupe adus marelui nostru artist.
in măsură largă şi pe părinţi şi pe pro
Vintilă Brumam. fesori, pentruca generaţia tânără ■ să nu 4. Curierul Băilor. Domnii Dr Liviu
mai dibuiască in intunerec ci să cunoa Câmpeanu şi Dr. Emil Ţeposu dela fa
scă adevărul în toată lumina lui. cultatea de medicină din Cluj au început
Doamna Mărioara Fabian aruncă Scrisă pentru toţi, ’ cari au de educat
scrisoarea pe masă şt se ridică. copii, cartea dlui Dr. C. Stanca se impu să scoată în acest oraş „Curierul Băilor
şi al staţiunilor climaterice din România“,
— Ce om fără inimă, şopti ea cu ne, azi ca o necesitate. O recomandăm o revistă admirabil redactată, cu nume
dispreţ. Ar fi o nebunie să-l mai cetitorilor noştri cu tot dragul. Ea a apă roase ilustraţii şi cu interesant şi preţios
iubesc şi totuşi.... rut in editura „Ardealul“ din Cluj şi co material informativ asupra băilor noastre
stă numai 8 lei.
Un oftat dureros îi ridică peptul 2. Elena din Ardeal: Din inima ţării. Revista umple un gol simţit în viaţa noa
stră socială şi este indispenzabilâ pen
plin. Apoi, cum privirea i se fixase Volumul de poezii al cunoscutei poete tru toţi aceia care doresc să meargă la
în oglindă, un surâs şters îi lumină ardelene cuprinde alăturea de subtile băi şi să cunoască viaţa dela Staţiunile
faţa şi potrivindu-şi pârul şopti : cântece erotice şi pagini patriotice de o noastre balneare şi climaterice. O reco
mandăm tuturor cu căldură. Adresa re
— Sunt încă frumoasă, mai pot valoare incontestabilă. Efe sunt cu atât vistei: Cluj Piaţa Unirei Nr. 4.
mai preţioase cu cât sunt o oglindă a sbu-
trăi. ciumului unui suflet, care a tresărit la
Dacă doriţi CLUJ
fino, cereţi . M E L I S S A " , TELEFON ©
e
zaharical
6 48 şi 6-63 $
(9