Page 14 - 1923-09
P. 14
Mag. 150 C O S i N Z E A N A iO^V 1923
cere să-l întâlnim şi noi, era brasilianul am avut prilej să citesc un asemenea caz:
Waisşon. Acesta trăia în Versailles şi Un american şub învinuirea că ar fi fă
făcea zilnic preumblări lungi ce i-le re cut scandal p£ stradă a fost chemat în
comandase medicul în interesul sănătăţii. judecată. Ne putând veni din motive se
La plimbările acestea purta totdeauna cu rioase, fiind în alt oraş, a cerut să asiste la
sine o carte de cecuri şi când întâlnea judecarea sa/,, prin telefon, prin care
vre-un om îmbrăcat sărăcăcios 11 ţinea’n să-i se comuiţice şi sentinţa, pentru a nu
loc vorbindu-i cam în felul următor: mai fi nevoe de amânare, făgăduind a
„D-zeu să te binecuvinte. De ce pari primi sentinţa plătind amenda cuvenită
aşa necăjit? Iţi lipseşte ceva? Omul tre imediat, la darea condamnării.
bue şă fie totdeauna vesel. Doreşti poate Zis şi făcut. La sfârşit i se comunică
ceva? Nişte parale? Poftim“. Şi scotea sentinţa prin care e condamnat la o a-
atunci cartea din buzunar şi scria un cec mendă de 50 dolari. Imediat scoate car-
pe-o sumă mai mare sau mai mică, după netiif de cecuri şi emite unul de a-*
cum ii părea omul de sărac. Acesta ceastă valoare asupra unei bănci din o-
fireşte o primea cu’n potop de mulţumiri. raşul cu pricina, scăpând astfel uşor şi
Când află familia Waisson modul ciudat de acest necaz.
cu care îşi trecea timpul acest filantrop g p:
in lungile sale plimbări, n’a fost deloc *
plăcut surprinsă. S'a stabilit că el împăr
ţise deja o sumă de un milion franci. Din paradisul bolşevic. Pentru a a-
S’a încercat să împiedece plătirea cecuri duce noi venituri statului, bolşevicii în
lor, însă cele mai multe dintre ele intre căutarea după resurse, au găsit o nouă
Preţiosul nostru colaboiator Dl cari şi unul peste 75 mii de franci erau dare numită „birul moiţilor“.
Dacă moare cineva, familia sa trebuie
T. MURĂSANU, a dat la iveală deja încasate. ♦ să plătească un milion de ruble pentru
un nou volum de poezii subt titlul: Deraieri de stil. Un ziar englez în arenda mormântului pe timp de trei luni.
„FUM DE JERTFĂ“.—In numărul căutarea deraierilor stilistice ce se fac După trei luni trebuie să plătească iar
proxim vom reveni pe larg asupra in repezeala scrisului a cules intre altele această taxă. Şi astfel se continuă aren
darea la fiecare expirare a acestui termen
acestui volum, care constituie o a- următoarele floricele : In caz dacă nu plăteşte la data împlinirii
„Vis-a-vis de mine şedea un domn
f
devărată surpriză în viaţa noastră gras ce mânca un rac de mare, care era arenzei, mortul es e desgropat şi arun
literară. Volumul se poate comanda un stenograf parlamentar.“ cat pe câmp la căini şi corbi. Şi multe
la autor în 7 urda şi pe la librăriile Reporterul unei foi scrie odată--cu oca familii neputând plăti mereu această daj-
die oneroasă, sunt nevoite să indure re
principale. Costul unui exemplar zia unei demonstraţiuni : semnaţi această batjocură şi tortură ce o
20 lei. „Convoiul era foarte frumos şi avea o suferă iubiţii lor şi după moarte.
* lungime de aproape două mile, tot ase Iată raiul comunist, — cum îl visează
menea şi rugăciunea părintelui X.“ şi-l doresc şi la noi mulţi din „tovăraşii
u
Împuşcat de-um mort. In Havre s’a Un irlandez căruia probabil nu-i venea noştri de idei, iată fericirea ce ne-o do
întâmplat nu de mult o nenorocire în îm la socoteală să-şi jertfească liniştea şî resc, unde nici morţii nu mai au pace.
prejurări foarte ciudate. interesele pentru binele posterităţii a stri G. P.
gat în discursul ce l-a ţinut la o întru
Un grup de muncitori ce erau ocupaţi nire cuvintele clasice : *
la o clădire, auziră în apropierea lor de jCe-a făcuL vre-odatâ posteritatea pen
tunătura unei arme. Alergând spre partea tru noi ?“ Unica glumă a lui Washington. Des
de unde venise sunetul aflară într’o gro * • pre marele american Washington se zice
apă pe un sinucigaş ce tocmai îşi trăsese c’ar fi fost un om foarte posac ce rădea
un glonte în cap; el era deja mort, dar Comunicat. Din partea A. C. R. Cluj rar de tot şi care 'n viaţa lui n’a făcut
arma fumegândă se afla incă în mâna primim următoarele : Data exactă a celui decât o singură glumă.
lui încleştată. Muncitorii ridicară cadav al doilea concurs de automobile interna Când s’a desbâtut in congres odată
rul vrând să-l scoată din groapă. La în ţional ce va avea loc în România, orga chestia înfiinţării unei armate stabile în
deletnicirea această urmă o nouă detună nizat de Automobil-Clubul Regal Român, America, a propus un deputat ca această
tură şi unul dintre muncitori se rostogoli cu concursul Automobil-Clubului Regio armată să nu treacă peste numărul de
cu’n ţipăt in groapă. Un glonte ii stră nal Cluj a fost fixat definitiv. 3000 oameni. Atunci s’a sculat Washington
bătuse pieptul. La ridicarea cadavrului, Plecarea din Bucureşti va avea loc in şi-a cerut ca al doilea punct în această
degetele strâmbate ale celui mort trebue ziua de 30 Mai a. c. înscrierile se pot lege: „Armata duşmană ce ne va călca
să fi atins trăgătorul şi astfel s’a descăr face până la 15 Mai 1023 atât la Auto- ţara nu-i iertat să fie mai* mare de cel
cat revolverul. mobil-Club Regal Român Bucureşti, cât mult 2000 oameni“ şi-a produs cu aceasta
şi la Automobil-Clubul Regional din Cluj. prima dată in viaţa lui râs.
Automobilele trebuie prezintate juriului de *
Sclavele iubirii. In Japonia exista până admitere în ziua de 29 Mai 1923.
bine de curând un obicei străvechi, că Prima etapă duce la Jaşi. In ziua de Scrisoare către Isus. Locuitorii unui
fetele frumoase erau predate de părinţii 3î Mai 1923 se face etapa Jaşi-Ccrnăuţi. sat german găsiră de curând prins de
lor încă din fragedă juneţă posesorilor In ziua 1 Iunie 1923 etapa Cernăuţi-Târ- creanga unui copac în pădure un balonaş
de case publice sau localuri.de petrecere gul-Mureş. In ziua de 2 Iunie 1923 etapa mic din cele cu cari se joacă copiii. Pe
spre a fi deprinse de mici la dans, mu Târgul-Mureş-Cluj prin Sibiiu, Alba-Iulia, balonaş atârna un bilet pe care sta scris
zică, la aranjarea mesii şi procurarea de Abrud, Turda. In ziua de 3 Iunie 1923 numele unei copile din Paris, Diana Drol-
distracţii. Aceste fete se numeau Geishe. (Sft. Constantin şi Elena) va avea loc let, strada ’n care locuia şi numărul casei,
La predare, părinţii incheiau un contract cursa de coastă, al cărei program se va va să zică adresa exactă, precum şi ur
cu primitorul care contract obliga pe comunica, pe dealul Feleacului. Iu ziua mătoarea mică scrisoare, care după toate
ficele lor la sclâvie faţă de stăpân, până de 4 Iulie etapa Cluj Timişoara cu o semnele era adresată pruncului Isus şi
atunci, până când vor fi în situaţia de-a cursă de viteză lansată la Timişoara. Iu trimisă poate in ajunul de Crăciun.
restitui spesele acestuia avute cu creşte ziua de 5 Iunie 1923 etapa Timişoara-Go- „Dragă pruncule Isus! Am rugat pe tata
rea lor şi a-şi rescumpăra astfel libertatea. vora. In fine în ziua de G Iunie 1923 etapa să-ţi scrie aceste câteva cuvinte ca să-ţi
fac cunoscut că cu tot omul am fost
Acest obicei urât astăzi nu mai există. Govora-Bucureşti. La 7 Iunie 1923 cursa bună şi m’am purtat cum se cuvine şi
Micuţele sclave ale iubirii au fost de de viteză pe şoseana Kiseleff din capitală. n’am făcut nicicând mamei şi tatei su
curând eliberate. Judecătoria din Osatra a Orice informaţiuni cu privire la concurs părare. Eu sunt o copilă mică de patru
sdrobit lanţurile de aur în cari zăceau il dau secretarietele Automobil-Cluburilor ani. Aşi fi foarte fericită dacă mi-ai tri
încătuşate mii de fete japoneze şi contrac Bucureşti şi Cluj. mite tu o trăsurică pentru păpuşa mea
tele ruşinoase încheiate de părinţii tor * sau un ursuleţ mic. Să ştii că eu mă
au fost anulate pentru totdeauna, Judecată prin telefon. Puterea civiliza , ’nchin în fiecare seară. Pe mine mă
* ţiei ne-a adus ocazia să avem judecări cheamă D. D... etc.“
Un filantrop unic în felul său. Un şi sentinţe prin telefon. Micul balon ce trebuia să ducă scri
om original dar care ne-ar fi făcut plă Astfel în ziarul „Românul“ din America soarea lui Isus a străbătut o distanţă de