Page 2 - 1923-09

Pag. 138 - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - — — - - - - - - - - - - - - - - - - 10—V. 1923

Corul maestrului Vidu

Consecvent programului ce ne-am aceste date — sub impresia cântării Viaţa liberă naţională, până acum
impus la reorganizarea revistei, am a rostit următoarea cuvântare: a influinţat în bine frumoasele în­
promis să fim cronicari fideli ai „Fraţilor, aţi auzit cântarea „De- ceputuri culturale din Banat. Anul
tuturor acţiunilor culturale şi naţio­ şteaptă-te române.“ Aceasta să vă trecut a lua fiinţă »Asociaţia coru­
nale din toate provinciile ţârii, în­ fie rugăciunea şi de dimineaţă când rilor şi fanfarelor bănăţene“ cu
lesnind şi pe această cale cunoa­ vă sculaţi şi de seara când vă sediul în Lugoj, cu scopul de a le
şterea reciprocă a unor cetăţeni culcaţi.“ strânge pe toate într’un mănunchiu
proveniţi din trei împărăţii. In ur­ Lugojenii au respectat acest sfat şi a le da o directivă şi sprijin
mărirea acestui program a> nostru alui Emanoil Gojdu până în ziua unitar, cunoscut fiind ^acum rolul
ne-am aruncat privirea şi în mândrul de astăzi, deşi după plecarea lui extrem de important al corurilor
nostru Banat, arătând câteva mo­ Gojdu die Lugoj, evenimentele po­ pentru desvoltarea spiritului, de so­
mente din cultura poporului nostru litice nu au fost deloc favorabile. lidaritate şi de propăşire culturală.
de acolo, vrednică de toată lauda La 1872 se redactează statutele Datorită populaţiei conştiente a
şi care merită să fie imitată şi în în baza cărora fiinţează corul şi Lugojului si muncii neobosite a
celelalte părţi ale ţării. In cele ce măestrului Vidu, Lugojul are aspec­
urmează ne vom ocupa de corul tul unui oraş italian, în care toată
din Lugoj, cunuscut astăzi sub de­ lumea e veselă şi cântă. In biserica
numirea „corul lui Vidu“, care a Lugojului, la sărbători mari cânta
avut o influinţă nespus de mare în corul lui Vidu, în Dumineci cântă
răspândirea dragostei faţă de muzică alternativ elevii şcoalelor şi orfanii
şi cântare. In afară de aceasta ne din război din orfelinatul judeţean.
simţim obligaţi şi faţă de persoana Pentrucă sentimentele alese nu se
măestrului Vidu, care anul trecut a ivesc izolat, ci în buchet. Aşa şi
împlinit 40 de ani de dăscălie şi inima Lugojenilor este un buchet
25 de ani ca dirigent al acestui cor. din cele mai alese flori; orfanii lor
Bazele renumitului cor de astăzi sunt cei mai îngrijiţi din toată ţara.
al lugojenilor sunt foarte vechi Şi cum e Lugojul, aşa e şi Bă­
Adunarea bisericească din Lugoj natul. O grădină plină cu flori, în
hotăreşte încă la anul 1840 a plăti care se lucrează fără odihnă, culti­
unui profesor din Timişoara 200 vând binele si frumosul.
floreni — sumă foarte mare pe ’ /. B.
acea vreme — ca să^ instrueze pe
lugojenii trimişi acolo în cântarea
pe note. Aceasta este cea dintâi
încercare de acest fel în întreaga Llacrimă.
Transilvanie.
La sărbătorile Paştilor anului 1841 La fereastră, spre grădină
aceşti lugojeni au cântat deja în
biserică cu aşa succes, încât după Stă copila visătoare
liturgie toţi credincioşii-i-au aşteptat Maestrul Vidu Lângă-o glastră înflorită,
în naia bisericii pentru a-i felicita vestitul compozitor lugojan şi conducătorul Floare albă, lângă floare.
şi a-le mulţumi pentru plăcerea ce corului din Lugoj, care a fost în anul trecut
le-au procurat-o! sărbătorit din prilejul iubileului său de 25 ani Trandafiri, garoafe roşii
In Lugoj au continuat cultivarea Şopotesc ş'adorm în pace,
cântării bisericeşli, angajând un pro­ astăzi, dar care nu se aprobă până Numai vântul eântă’n taină
fesor local, întâi un neamţ, apoi un la 1877.
ceh, procurându-şi partituri dela încă în această epocă corul din Pe când toată firea tace...
Carloveţ şi Moscova, iar cântările Lugoj începe să facă excursiuni pe
lumeşti din vechiul Regat şi Buco­ sate; după venirea în Lugoj a mă­ Şi cum stă, privind departe
vina. estrului Ion Vidu (1888) şi preluarea In adânca zare-albastră,
In anul 1857 intervine în vieaţa conducerii corului de d-sa (1881), Din pleoapa-i visătoare
corului acesta bisericesc o mică concertarea pe sate devine o regulă, Cade-o lacrimă pe glastră...
stagnare, provocată de supărarea fapt care a revoluţionat toate spi­ T. Bugnariu.
ierarhiei bisericeşti sârbe, pentru ritele. Nu mai departe ca la 1900
motivul că a îndrăznit să cânte la erau în Bănat 120 de coruri săteşti.
instalarea episcopului unit A. Dobra. Astăzi numai acele sate nu au cor Mincinos.
La 1860 corul reînvie din nou, cari nu şi-au putut reface încă su-
iar la 1861, cântă la instalarea pre­ crescenţa forţelor pierdute în marele Când îţi ceream vre-o sărutare
fectului judeţului Caras, Emanoil război mondial. De pe la anii 1900
Gojdu — marele mecenate de mai ţăranii bănăţeni au început să cultive îmi ziceai că... nu-i frumos ;
târziu al neamului — care, după cu multă dragoste şi ambiţie muzica Şi-azi, de renunţ, de ce prea tare
cronica corului scrisă de regretatul instrumentală, numită „fanfară", din Mă cerţi şi-mi spui că’s mincinos?!
Coriolan Bredicianu, de unde luăm cari am arătat una cetitorilor noştri. G. Ponetti.
V
V