Page 8 - 1923-09

Conţinutul capitolelor anterioare (I-Vl.) nice şi Braziliane. In fazenda lui os­ trupul uscat şi tremurându-şi ciocul
Redactorul dela Daily Gazette E. D. Ma- pitalieră nc-am petrecut vremea, până lung, subţire,’ ca de capră. Ajunşi
lone, îndemnat de dşoara Gladys se ho- să vie ziua, care avea să ne înpu- în Manaos, par’că s’a consolat puţin
tăreşte să săvârşească vre-o faptă eroică,
care să’l facă vrednic de mâna ei. Sfâiuit ternicească să deschidem scrisoarea în urma frumuseţei şi a extraordi­
de şefredactorul Iui, Mc’Ardl, ia un in- cu instrucţiile Profesorului Challen­ narei variaţiutii a paserilor şi insec­
tervicw Profesorului zoolog Eduard Chal- ger. Dar până aş ajunge la suprin- telor pe care le-a găsit aici; pen-
lcnger: o faptă eroică, fiindcă profesorul zătoarele întâmplări din ziua aceia, trucă, trebue să constatăm, c de­
e cel mai dur om din London, care a în­
vineţit în bătăi o serie de ziarişti, care aş vrea să dau o descriere mai clară votat ştiinţelor cu tot sufletul. îşi
încercau să-i iee intervievuri asupra mis­ a tovarăşilor mei de drum, şi a aso­ petrece zilele hoinărind prin pădu­
terioasei sale călătorii din America de ciaţilor, pe care am reuşit să-i an­ rile din jur, <în mână cu puşca cu
Sud. După o incăerare corp-la-corp, pro­ gajăm în America de Sud. Vorbesc alice şi cu rociul de fluturi, iar se­
fesorul găseşte o notă simpatică în Ma-
lone şi consimte să-i povestească desco­ fără nici o rezervă, şi las la discre­ rile îi trec aranjând prada de peste
peririle sale recente: In cursul unei călă­ ţia Dtale, Dle Mc Ardle, felul cum vei zi. Se ţine de portretul lui să amin­
torii de studiu în regiunea Amazonului, a găsi de potrivit să utilizezi acest tim, că e neîngrijit în îmbrăcăminte,
găsit un teren, in care trăesc şi azi ani­ cam murdar, foarte distrat, şi cu to­
male antidiluviene. Lumea il crede min­ material, dupăce prin mâna Dtale va
cinos, neavând suficiente dovezi. 11 invită trebui să treacă raportul meu, până tul robul tutunului, pe care îl afumă
pe Malone la o conferinţă, ce se va ţine să ajungă la lume. dintr’o lulea scurtă, pururea între
la Institutul zoologic, unde va lua şi el Pregătirea ştiinţifică a Profesorului dinţi. In tinereţa Iui a luat parte în
cuvântul. La conferinţă, după zgomotoase mai multe expediţii ştiinţifice fă fost
scene, Challenger propune să verifice con­ Summerlee e prea’ în deobşte cunos­
statările sale o comisiune, mergând in cută, decât să o mai recapitulez. Mi cu Robertson în Papua), şi aşa nu-i
„Lumea pierdută“. Se anunţă voluntar se pare, că e mult mai bine pregă­ este un lucru nou viaţa în tabără şi
Profesorul Summerlee, antagonistul lui tit şi fiziceşte pentru o asemenea în luntre.
Challenger, apoi marele vânător şi explo-
ror Lordul John Roxton şi E. D. Malone. expediţie obositoare, decât cum ai Lordul löhn Roxton are multe
La plecare Challenger le dă un plic si­ putea judeca după prima impresie. puncte comune cu Profesorul Sum­
gilat, in care se găsesc indicaţiile călău­ Trupul lui înalt, jigărit, compus par’că merlee, şi altelej în schimb, în care
zitoare, şi care nu putea fi deschis decât numai din tendoane, e nesimţitor sunt cu totul contrari. E mai tinăr
când explororii vor fi ajuns la oraşul
Manaos, de pe Amazon. pentru osteneală, iar felul lui de a cu 20 de ani, şi totuşi are aceiaş
fi, sec, semi-sarcastic, şi adesea cu figură osoasă, uscată. In cât priveşte
CAPITOLUL VII adevărat uricios, rămâne neschimbat exteriorul lui, mi se pare, că î-atii
între toate împrejurărite. Cu toţi cei descris deja în aceia parte a pove-
„Mâine-zi vom dispare în necunoscut“.
şasezecişişase de ani pe care îi duce stirei mele pe care am lăsat-o îna­
Nu vreau să plictisesc, pe cei ce în spinare, nu l-am auzit nicicând poia mea în London. E escesiv de
vor ceti aceste raporturi cu descrie­ să se plângă de nenumăratele greu­ curat şi îngrijit, se îmbracă totdeauna
rea călătoriei noastre luxoase pe tăţi pe care le-am întâmpinat. La cu multă grije în hainele lui de drill
bordul vaporului Francisca, nici nu început credeam că prezenţa lui va alb şi cizmele lui galbene, cu tureac
vreau să vorbesc despre săptămâna, forma un balast pentru întreaga es- înalt şi se rade cel puţin odată în
pe care am petrecut-o în Para (în pediţie, dar acum trebue să recu­ zi. Ca cei mai mulţi oameni ai fap­
afară doar de a recunoaşte amabi­ nosc, că rezistenţa lui e cel puţin telor, e scurt la vorbă şi * uşor se
litatea cu care ne-a ajutat Compania atât de mare cât a mea. Pururea adânceşte cu totul în gândurile lui;
Pereira da Pinta, să ne întregim e- acru şi sceptic, dela firea lui. Dela cu toate aceste e gata oricând să-ţi
chipamentul). Tot asemenea voi trere început nu şi-a schimbat părerea, răspundă pe loc, sau să ia parte
fără multă zăbavă peste călătoria că Profesorul Challenger e un şar­ într’o conversaţie, vorbind în un fel
noastră pe râu în sus, pe un fluviu latan din creştet în tălpi, că noi propriu al lui, ciudat, glumeţ. Cu­
vast, încet, nămolos, făcută pe bor­ ne-am angajat într’o absurdă între­ noştinţele lui asupra globului, şi în
dul unui vapor, abea cu puţin mai prindere, că umblăm după cai verzi special a Americei de Sud sunt su-
mic decât cel, care ne-a trecut peste şi că rezultatul pe care îl vom ajunge prinzătoare; crede cu tot sufletul
Atlantic. Am trecut prin strâmtorile vor fi numai greutăţi şi primejdii în în şansele espediţiei noastre şi în
dela Obidos, şi am ajuns la oraşul America de Sud, şi ruşine în An­ aceasta credinţa nu-1 pot clătina nici
Manaos. Aici am fost salvaţi de pu­ glia. Aceste erau părerile, cu care bârfelile veşnice ale Profesorului
ţinele atracţii ale crâşmei din oraş, ne-a umplut capul tot drumul dintre Summerlee. Are o fire paşnică şi li­
din partea Dlui Shortman, reprezen­ Shouthampton şi Manaos, repetân- niştită, dar în dosul ochilor lui al­
tantul Companiei comerciale Brita­ du-le într’una, strâmbându-şi nervos baştrii, neastâmpăraţi, dormitează po­