Page 9 - 1923-09
P. 9
10—V 1923 -------------------------------- ---------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - Pag. 145
sibilitatea unei- neînduplecate furii maniac. Nu putea vorbi fără elan ale Amazonului, pe care aveam să
şi a unei hotărâri de granit, cu atât de aceasta vastă bucată de pământ le explorăm, şi chiar aceasta împre
mai primejdioase, cu cât sunt ţinute — şi elanul lui era infecţios, fiind jurare I’a îndemnat pe Lordul John
mai în rezervă.- Ne-a povestit puţin că, ignorant cum eram, mi-a legat Roxton, să-i angajeze. Unul din ei,
despre esplorările lui din Brazilia şi atenţiunea şi mi-a inteţit curiozita Gomez, mai avea şi avantajul de a
Peru, şi totuşi a fost o adevărată tea. Cum aşi vrea să pot reda far vorbi perfect englezeşte. Aceşti doi
revelaţie pentru mine escitarea ge mecul povestirilor Iui, acel minunat oameni aveau să ne fie servitori, să
nerală pe care a produs-o în sânul amestec de cunoştinţe precize şi de fiarbă, să vâslească, în fine să facă
populaţiei indigene riverane prezenţa imaginaţie vie, care le dădea atâta tot ce le vom cere, pentru cei cin-
lui, fiind privit aici ca un mân savoare, încât ascultându-i, chiar şi sprezece dollari, cât aveau plată pe
tuitor şi protector al ei. Aventurile din faţa uscată a profesorului dis lună. Lângă aceştia am mai angajat
„Căpitanului roşu“ — cum îl nu părea perând permanentul zimbet trei Indiani Mojo, din Bolivia, care
meau — au prins forma uifor legen cinic, sarcastic. Aşi reproduce din sunt cei mai îndemânateci meşteri
de populare, dar şi faptele seci, să spusele lui istoria uriaşului fluviu, în pescuit şi în vâslit, dintre toate
vârşite de acest om — după cât am atât degrabă explorat (dupăce unii triburile riverane. Pe şeful lor l-am
putut să le cunosc, — erau cu adevă dintre primii cuceritori ai Perului au numit Mojo, după tribul lui. pe ce-
rat minunate. parcurs întreg continentul pe căile ialalţi doi îi chiema José şi Fer
S’a întâmplat, că Lordul John se de apă) şi totuşi până azi atât de nando. Aşadară trei albi, doi metişi,
găsea, înainte cu câţiva ani, în acel necunoscut în tot ce priveşte terito- un negru şi trei indiani formau per
pământ al nimănui, care e întâlni rul delà spatele malurilor lui, puru sonalul micei expediţiuni, care stă
rea graniţelor nedefinite ale Braziliei, rea schimbătoare. tea în Manaos aşteptând instrucţiile,
Columbiei şi Peruviei. In acest teritor — Ce este acolo? ar zice Lordul, înainte de a pleca spre cercetările
vast creşte necultivat arborele de arătând spre Nord. Pădure şi mlaş ei extraordinare.
cauciuc şi acesta a devenit, ca tină şi djunghel nestrăbătut de pi In fine, după o săptămână grea,
şi în Congo, blestemul indigenilor, cior de om. Cine ştie ce poate adă a sosit ziua şi ceasul. Vă rog să vă
nenorocirea lor, atât de grea, încât posti Necunoscutul de acolo? Şi ce imaginaţi o cameră răcoroasă în Fa-
nu se poate asemăna decât cu mun e colo către Sud? Un crâng de ne zenda Santo Ignacio, două mile delà
ca silnică la care au fost tot ei su sfârşite păduri mocirloase, în care oraşul Manaos. In afară ardeau ra
puşi odinioară, subt Spanioli, în mi nu a intrat încă om alb. De toate zele soarelui galbene, arămâi, a-
nele de argint din Warien. O mână părţile ne izbim de Necunoscut. Ştie runcând umbre negre şi tot atât de
de metişi fără Dumnezeu, dominau oare cineva ce se găseşte dincolo bine desenate, ca şi palmierii cari
ţinutul; au înarmat pe Indienii care de îngustele maluri ale râului? Cine le proiectau. Aerul era calm, plin
îi serveau, şi cu ajutorul acestora ar putea hotărî ce este cu putinţă de veşnicul zumzet al gândacilor,
i-au insclăvit pe ceilalţi, terorizân- şi ce este cu neputinţă într’o ase un cor tropical, care se întindea
du-i cu chinurile cele mai neome menea ţară? de ce nu ar putea a- dealungul câtorva octave, începând
neşti şi silindu-i să adune din pă vea dreptate bătrânul prieten Chal delà basul jos al albinei până la
durile seculare cauciucul, pe care lenger? fluerul ascuţit al mosquitoului. Lângă
apoi îl transportau pe fluviu în jos, Dar la aceasta provocare directă verandă se găsea o grădiniţă îngri-
la Para. Lordul John Raxton a in ar fi reapărut neîntârziat pe faţa j tă, încunjuratâ cu gard de cactus
tervenit în favorul nenorocitelor vic profesorului Summerlee rânjetul lui şi împodobită de grupuri de tufe
time, şi oboselile lui nu i-au adus batjocuritor, şi el ar fi rămas tăcut înflorite, în jurul cărora descriau
decât ameninţări şi insulte. Atunci în dosul norului de fum al pipei cercuri colorate fluturii mari al
declară în toată forma răsboi lui scurte, clătinând din capul lui sar baştrii şi colibrii mărunţele, um
Pedro Lopez, şeful vânătorilor de donic. plând aerul de săgeţi scânteetoare.
sclavi, inrolă o bandă de sclavi de Deocamdată atât despre cei doi Stăteam în jurul mesei de bambus,
zertori, îi inarmă şi conduse o ade tovarăşi albi ai mei, al căror carac pe care zăcea plicul sigilat. Pe el,
vărată campanie, care s’a terminat ter şi greşeli — caşi ale mele — cu scrisul scâlceat al profesorului
împuşcând cu mâna lui pe vestitul fără îndoială vor ieşi la iveală mai Challenger, erau următoarele cu
metis şi nimicind sistemul de ex bine în cursul viitoarelor mele scri vinte :
ploatare, pe care îl reprezintă acesta. sori. Delà început ne-am angajat „Instrucţiuni Lordului John Roxton
Nu este deci nici o mirare că câţiva însoţitori, care poate vor a- si soţ lor lui. Este a se deschide în
acest om cu glas blând şi fire do vea oarecare rol în cele ce au să Manaos, la 15 Iulie, precis la orele
molă era privit cu atâta interes acum urmeze. Primul e un negru gigantic, 12 din zi“.
întors de nou pe malul marelui flu Zambo, un adevărat Hercule, docil Lordul Roxton îşi aşeza ceasul pe
viu Sud-American, cu toate că sen ca un cal de rassă, şi tot cam aşa masă în faţa lui.
timentele care le întâlnea erau di de inteligent. L-am înrolat în Para, — Mai avem şapte minute, zise.
ferite: gratitudinea celor pe care i-a la recomandarea societăţii de navi Bătrânul e foarte precis.
mântuit era cumpenită de ura celor, gaţie, pe vasele căreia învăţase să Profesorul Summer'.ee zâmbi a-
care ar fi dorit să exploateze şi pe vorbească cât de cât englezeşte. cru, când luă în mână plicul.
mai departe. Un folositor rezultat al lot în Para l-am angajat şi pe — Ce deosebire poate să fie, da
anterioarelor lui experienţe era, că Gomez şi pe Manuel, doi metişi că deschidem acum plicul sau peste
vorbea fluent Lingoa Geral, care e originali din părţile de sus ale râu şapte minute? zise. Şi aceasta con
limba uzuală în toată Brazilia: o lui, cari au sosit în Para cârmuind diţie e o parte din sistemul de sâ-
treime portugheză şi două-treimi in o plută. Şi ei erau aproape negrii, câcli şi nebunii, care — regret că
diană. bărboşi şi fioroşi, activi şi nervoşi trebue să o spun — caracterizează
Am amintit şi înainte, că Lordul ca două pantere. Amândoi şi-au pe pe scriitorul acestor şire.
John Roxton era un Sud-Atnerico- trecut viaţa în acele părţi superioare — Ei lasă ! Trebue să jucăm