Page 18 - 1923-10-11

Pag. 170—-------------------------------------------- - - - - - d O S Í N Z E A N Á - - - - - - - - - - - ------------------------------------ Î0—VI 1923
— Regret, că sunt nevoit să Vă locul arborilor gigantici a terenului stanţă mai mare decât zece picioare
aduc la cunoştinţă, domnule, că nu aluvial din jurul Amazonului, am iar de obiceiu orizontul meu se re­
vă pot recunoaşte aceasta calitate. găsit palmieri phoenix şi cocotieri, ducea în faţă la spatele bluzei de
— Foarte bine! Challenger se crescând în mănunchiuri împreu­ bumbac a Lordului John iar de
plecă adânc, cu un gest sarcastic. nate de tufe dese. In locurile mai doue părţi la cei doi pereţi galbeni,
Dar poate mi-aţi putea spune si­ umede îşi pleca spre pământ frun­ de bambus, atingându-mi umerii.
tuaţia mea exactă în mijlocul Dvoa- zişul greu, frumos, palmierul Mau- De sus pătrundea lumina soarelui,
stre. ritia. Mergeam conduşi de compá­ îngustă ca o lamă de cuţit, iar
— Da, domnule ! D-voastre sun­ sele noastre, şi odată sau de două deasupra capetelor noastre, la cin­
teţi un om a cărui bună credinţă e ori s’au produs discuţii între Chal­ cisprezece picioare vedeam tnişcân-
trasă la îndoială. D-voastre întovă­ lenger şi cei doi Indiani, referitor du-se încet şi necontinuit vârfurile
răşiţi pe judecătorii D-voastre. la direcţia care aveam să o luăm, trestiilor pe cerul vânăt închis. Nu
— Vai de capul meu ! zise Chal­ când, ca să citez expresia indigna­ ştiu ce fel de vietăţi sâlăşluesc în
lenger, aşezându-se pe marginea tului Profesor, am consimţit cu toţii un asemenea desiş, dar de câteva
unei luntre. In cazul acesta vă rog *să ne încredem mai mult instinc­ ori am auzit, aproape, de noi, zgo­
să vă urmaţi în pace drumul, şi eu tului înşelător al unor sălbateci ră­ motul pe care îl fac animalele mari,,
vin pe urmele Dvoastre. Dacă nui maşi înapoi, decât celui mai înalt când se stârnesc din culcuşul lor..
admiteţi că vă sunt conducător, să produs al culturei europene". A treia După acest sgomot Lordul John a
nici nu aşteptaţi să vă conduc. zi ne-a fost justificată alegerea noa­ judecat, că trebue să fie vre-un fel
Slavă Domnului, că mai eraui stră, atunci, când şi Challenger a de bovine sălbatece. Sara târziu
de faţă şi doi oameni sănă­ admis, că recunoaşte unele semne am ajuns marginea desişului, şi
toşi — Lordul John Roxton şi cu: pe care le-a făcut cu prilejul pri­ ne-am făcut tabăra de noapte, isto­
mine — ca să potolim nebunia ce­ mei lui călătorii. Am avut deplină viţi de aceasta interminabilă zi.
lor doi profesori învăţaţp,, care ar siguranţă, că mergem bine, şi când Des de dimineaţa am fost în tălpi
fi fost în stare să ne înapoeze în: am găsit patru pietri mari înegrite şi de nou am găsit, că priveliştea
London cu mâna goală. Câtă ple­ de fum: locul de popas al premer­ pe care o aveam înaintea noastră!
doarie, câtră argumentaţie, cât chin gătorilor noştri. era alta, decât a ţinuturilor de până
până am ajuns să-i înmoiem ! In Drumul ne mergea tot la deal şi acum. La spatele nostru se întindeai
fine am ajuns să pornim:: Sum- a trebuit să traversăm o nantă pre­ peretele de bambus, cu marginele
merlee cu bolboroseala şi luleaua luii sărată cu stânci, care ne-a chinuit bine limitate, parcă ar fi fost un
înainte, iar Challenger în coada: două zile dearândul, până să o avem râu. In faţa noastră un platou de­
trupei, morâind şi pufăind furios.. la spatele noastre. Vegetaţia s’a schis, urcându-se blând, presărat
Norocul nostru a fost, că am găsit,, schimbat de nou, şi din lumea ar­ pe ici pe colo cu mămunchiuri de
că amândoi profesorii noştrii„ au o borilor nu a mai rămas decât ar­ arbori feregă, şi terminat în depăr­
foarte rea părere despre dr. Illing— borele de ivoriu, cuprins jur în jur de tare de linia lungă a unei coline.
worth, dela universitatea Edinburgh.. o profuziune de orchidee minunate, Am ajuns aici pe la amiazi, ca să.
De aici înainte împrejurarea acea­ între care am recunoscut rara Nut- găsim dincolo de dunga colinei o-
sta ne salva din toate situaţiile tonia Vexillaria şi petalele rozii, vale adâncă umbroasă, care se ri­
grele: îndată ce introduceam în purpurii ale Cattleei şi ale Odonto- dica de nou într’un alt platou, în­
discuţie numele zoologului scoţian glossum-ului. Ici şi colo curgea clinat, şi prejmuit de linia rotundă
profesorii noştri legau fără întârziere printre stânci câte un părăuaş, cu a cerului îndepărtat. Pe când tre­
o cordiatâ alianţă şi prietenie, în­ matca pietroasă şi îuprejmuit de ceam colina, s’a produs un incident
jurând şi detractând pe rivalul lor ferege, şi ne oferă loc de popas care poate să aibă vre-o importanţă,
comun. peste noapte pe ţermii lacuşoarelor, poate să nu aibă nici una.
înaintând, dealungul ţărmului râu­ pe care le făcea în bazenele dintre Profesorul Challenger, care îm­
lui, în curând am constatat că a- stânci, si în care mişuna un fel de preună cu cei doi Indiani mergea
cesta devine tot mai îngust, s’a fă­ peşte, cu spatele vineţiu, asămană- în frunte, s’a oprit deodată, arătând
cut pârău, iar în urmă s’a pierdut tor păstrăvului nostru, cină delicioasă înspre mâna dreaptă. Privind într’a-
într’o mlaştină verde, acoperită cu pentru călătorii istoviţi. colo, am văzut cam la o milă de­
un muşchiu sponghios, în care — A noua zi, dupăce ne-am părăsit părtare, ceva, ce ni se părea o pasere
nebăgând de seamă —ne-am adân­ luntrile, şi parcurgând, după soco­ mare, sură, ridicându-se încet de
cit până peste genunchi. Locul era teala mea, cam o sutădouzăzeci pe pământ, zburând apoi agale la
pestilenţiat de nori întregi de ţân­ mile, am ieşit cu încetul din zona înălţime mică şi pierzându-se dupe
ţari şi de tot felul de insecte. Ne-am arborilor, luându-le locul o imensă tufele feregelor.
grăbit să ieşim din nou la pământ pădure de bambus, atât de deasă, — L-aţi văzut? strigă Challenger
solid şi înconjurând pe de departe încât, trebuia să ne tăiem prin ea transportat. — Sumerlee, l-ai văzut?
pe subt arbori, am trecut de acest cărarea cu săcurele şi bărdiţele a- — Ce pretindeţi, Dv. că a fost?
teren infectat, care în urma noastră duse de indianii noştri. Ni-a ţinut întreabă Summerlee.
vuia ca o orgă, de miliardele de o zi întreagă, muncind de dimi­ — Dupe cea mai bună credinţă
insecte pe care le sălăşluia. neaţa până seara, abea cu doue a mea, a fost un pterodactyl.
A doua zi dupăce am părăsit scurte popasuri, până am ajuns să Summerlee a izbucnit într’un râs
luntrele, am găsit, că deodată s’a trecem peste aceasta grea piedecă. batjocoritor.
schimbat cu totul caracterul ţinutu­ Abea mi-aş putea imagina o muncă — O Pterogogoriţă! zise. A fost o
lui. Mergeam într’una la deal, şi: mai inonotană şi ' mai plictisitoare barză ca toate berzele.
cum înainteam, pădurile se făceau' decât tăiatul ace’stei cărări, dupăce Challenger era prea furios decât
tot mai rare, şi rând pe rând şi-au nici chiar în rarele locuri mai de­ să-i răspundă. îşi aruncă în spate
pierdut splendoarea tropicală. In schise nu puteam vedea la o di­ raniţa şi porni înainte. Lordul John