Page 2 - 1923-10-11
P. 2
Fag. 154 - - - - - C O S I N Z E À N À ----------------------------------------10—VI 1923.
Politica culturală a guvernului
I n vremea din urmă presa începuse inaugurarea bibliote în haină de cerşetor, şi nici în
politică din Ardeal a vorbit des cilor săteşti, dând astfel do cea de aderent politic.
pre bugetul de un milion de vadă că ştie unde trebuie um Este prea tragic, şi cu toate
Lei al ministerului de Instrucţie, plut mai întâi golul. Dar mi acestea prea adevărat. Politica
destinat „pentru propaganda nisteriatul d-lui Goga a trecut culturală în Ardeal a guvernului,
culturii româneşti din Ardeal“. repede, şi urmaşii lui sunt ia- este şi neînsemnată şi profund
Acest prilej ne ademeneşte să răş frământaţi mai mult de g r e ş i t ă şi antipatriotică. Şi
prindem şi noi ideea şi să ideile politice, decât de cele dacă un creer înţelegător al
vorbim ceva despre politica cul culturale. Nu vedem făcându-se nevoilor noastre culturale, nu
turală a guvernului. Nu vom nimic pentru ieftinirea hârtiei, va inaugura repede o eră mai
vorbi, de sigur, în felul gaze care a ajuns la preţuri fantas fericită pentru scrisul nostru
telor politice, trecând fiecare tice, nu vedem nici-o uşurare, cultural, — atunci vom ajunge
vorbă prin sita rară a patimei nici un sprijin pentru revistele să vedem publicaţiile ardelene
şi-a urei, ci cu cumpătul şi cu româneşti ardelene, care nasc încăpute pe mâni mercantile
claritatea, pe care o are ca şi mor ca florile plăpânde de-o streine, şi rolul lor atât de
racterul acestei reviste. zi, pe care uită să le alimen frumos şi cu un trecut atât de
Politică culturală s’a făcut în teze cu apă proaspătă o mână naţional, să nu ne mirăm că
Ardeal întotdeauna, numai că gingaşe înţelegătoare. se va şterge, că va dispărea
această politică a variat după Un milion de Lei pentru şi că într’o bună zi ne vom
vremuri, luând când un ca răspândirea culturii româneşti pomeni întrebând : „Dar unde
racter mai intens, când unul în Ardeal este o sumă ridi sunt publicaţiile româneşti din
mai şters. De sigur că inten colă, mai ales astăzi, când abo Ardeal?“
sitatea acestei politici şi-a ajuns namentul unei reviste costă 200 SEBASTIAN BORNEMISA
culmea în anii ce-au precedat de lei, iar al unui ziar 360.
nemijlocit izbucnirea uriaşului Dacă este însă prea neîn
războiu european. Politica cul semnată suma, este deadreptul
turală, a guvernului unguresc criminal felul, cum aceasta
de-atunci tindea să sugrume se întrebuinţează! Căci îna- Din pricina lipsei de hârtie,
presa românească, facilitând în fară de cele 150,000 de lei pe care fabrica nu ni-a trimis’o
la vreme, acest număr apare
aceiaşi vreme întemeierea a sute daţi pentru Asociaţiunea dela cu întârziere, ca număr dublu.
şi sute de gazetuţe ungureşti Sibiiu, restul se dă pentru a Fiind revista acum asigurată de
de provincie cu caracter cul se umplea golurile lăsate în hârtie pentru întreg restul anu
tural, răspândind reviste gra cassa ziarelor de partid de în- lui, vom apărea iarăşi regulat
tuite pe sate şi inzistând din căpăţinarea acestor ziare de a la vreme.
răsputeri să se înfiinţeze bi se oferi gratuit, numai să fie
blioteci pe lângă toate institu cetite, — şi pentru a mulcomi Rugăm pe cetitorii Cosinze-
tele. Ultima uşurare adusă pre spiritul hrăpăreţ al politicianilor nii, care nu sunt în rând cu
sei ungureşti a fost desigur „culturali“, care au, vai, totuş plata, să binevoiască a-şi achita
fără întârziere restanţa şi abo
scutirea gazetelor de taxa poş un rol atât de şters în viaţa namentul pe anul curent. Chel
tală şi întocmirea mersului tre noastră culturală din Ardeal, tuielile mari,cu care se scoate a-
nurilor după necesităţile lor. cu toate publicaţiile ce le scot. ceastă revistă întrec orice în
Faţă de acest sistem aplicat Şi’n timpul acesta vitreg, pu chipuire şi dacă abonaţii nu-şi
conştient de guvernele ungu blicaţiile româneşti din Ardeal, plătesc la vreme datoria, re
reşti pentru cultura lor, trebuie cu adevărat culturale, care au vista este serios primejduită
să constatăm, că guvernele ro făcut totdeauna jertfe pentru de a-şi înceta apariţia. Cum
„Cosinzeana“ este azi singura
mâneşti sunt cu desăvârşire lip a putea împlini aici o misiune, — publicaţie ardelenească c a r e
site de politică culturală siste se luptă cu cele mai negre mi continuă tradiţia culturală dina
matică, şi ceeace fac ele pen zerii, ca să mai poată exista inte de răsboiu—sprijinirea ei
tru cultura românească din Ar şi în România-Mare, căci din este o datorie, dinaintea căreia
deal, este o simplă farsă. De-o partea guvernelor nu găsesc nici nu se pot exchiva mai ales ce
titorii ei.
înţelegere â fond a chestiunii o solicitudine, nici un ajutor,
culturale în Ardeal, nu putem pentru simplul motiv, că nu se
vorbi decât Ia d-1 Goga, care prezintă la uşa ministrului nici
