Page 22 - 1923-10-11

Pag. 174 C O S I N Z E A N A 10—VI1923

pădurii Aruviumului“ (1917) următoarele — „Doamnă directoară!“, strigă o fetiţă. un Îndemn de a contribui şi noi ca spi­
aurite de dsa dela pictorul Basch - (au­ — „Nici aşa nu-mi place“, zise ea. ritul de mutualitate, de ajutor reciproc
tentic!) — „Doamnă profesoară!“ să prindă tărie şi pe la noi?
„In faţa otelului (din Berlin, unde pe­ — „Şi mai rău!“ H. P. P.
trecea dl Basch) se urcă (pictorul) cu un — „Măria Ta!“, strigă un băiat. *
prieten într’o trăsură cu un cal şi porun­ — „Ai tăcut!? Ştrengărelule!“, strigă Cooperaţia intelectualilor. „Societatea
ceşte birjarului: femeia şi râse fără de voie. Naţiunilor“ a instruit un comitet interna­
„Mână la muzeul împăratul Frederic.“ — „Doamnă gospodină!“ ţional care să se ocupe în special cu a-
Merg, merg, deodată ajung in fata — „Tăceţi! Nu vă vine ce'a mai cu­ propierea culturală a popoarelor. Din co­
muzeului numit muzeul împăratul Frede­ minte în minte?“ mitetul acesta face parte celebrul filozof
u
ric. Acolo se scoboară, vreau să între în- — „Doamnă mamă\ , strigă o fetită. francez Bergson, savantul german Einstein,
lăuntru, şi văd că muzeul este închis. — „Asta-i!“ zise femeia, împăcată. poloneza-franceză Dna Curie Sklodwoska
Unul din ei zice: Cel mai mititel din băieţi îşi răzimă dcscoperitoarea radiului şi alţii.
„Nu-i nimic. Să plătim birjarului şi să căpşorul de pieptul ei şi grăi încet de Numărul de pe luna Noemvrîe 1922 al
mergem pe jos acasă.“ tot: „mamă\ u „Buletinului lunar al societăţii naţiuhlor“
„îşi adună banii mărunţi, se uită la — „Vezi — asta-i 1“, zise sărbătoreşte referează despre paşii întreprinşi de a-
w
taxametru, dar în clipa aceasta apare femeia. „Ăsta-i cuvântul cel mai bun: cest comitet în favorul intelectualilor a-
gardistul, care a privit de departe la ei mamă! numai: mamăl şi atât!“ junşi la un an în Austria.
până atunci. In prima şedinţă a comitetului s’a ho­
— „Staţi!“ zice el. — „Vă rog să nu * tărât lansarea unui apel tuturor universi­
plătiţi. Domnii sunt străini?“ Mutualitatea în Franţa. Ca să se vadă tăţilor, academiilor şi societăţilor savante
— „Da.“ cât de mult a pătruns spiritul de ajuto­ din toate ţările în favorul intelectualilor
— „De unde aţi luat birja?“ rare reciprocă în Franţa, servească datele din anumite ţări primejduite, în primul
— „Din faţa otelului Bristol.“ şi cuvintele citate din ziarul parisian : rând s’a gândit comisiunea la Austria
— „Şi ce i-aţi spus?“ „Le Temps“, din 10 Dec. 1922, cu prile­ unde mizeria e din ce în ce mai mare. In
— „Să mâne Ia muzeul Frederic.“ jul ceremoniei dela „Sorbona“ (universi­ urma cursului vertiginos al banilor, inte­
— „Vă mulţumesc“ — zise gardistul — tatea din Paris), în onoarea, mutualităţii lectualii Austriei sunt aşa zicând condam­
„DV. n’aveţi să-i plătiţi drumul.“ franceze. naţi la o izolare intelectuală aproape ab­
— „De ce nu?“ In fata preşed. Republ. franceze, a vor­ solută". Proletariatul muncitoresc este re­
— „Fiindcă în fata oţelelor staţionează bit dl. Leon Robelin, preşed. federaţiei lativ favorizat, fiindcă „muşchii sunt mai
astfel de birjari, cari sunt instruiţi să că­ naţionale a mutualităţii, astfel: „Mutua- bine plătiţi decât creierul.“
lăuzească pe strărni, prin urmare este liştii reprezintă progresul in accepţia cea ApelHl caută mijloace de remediare a
datoria birjarului ăstuia să ştie, că mu­ mi înaltă a păcii sociale şi a libertăţii. răului (bani trimişi pentru susţinerea in­
zeul Frederic este închis astăzi. Dacă cu Ei formează o mare familie în care nu stituţiilor, schimb de profesori şi de con­
se cunosc diviziunile, rivalităţile, unde în­
toate acestea V’a adus pe DV. aici a veţi ca să iubeşti, să te sorijini şi nu să ferenţiari, acordarea de burse savanţilor
făcut-o ca să se folosească de lipsa şi studenţilor austriaci sau acordarea de
DVoastră de orientare şi să capete plată te sfâşii, nu să te urăşti reciproc. dotaţiuni, trimiterea de publicaţii, etc.)
„In ce mediu social ar putea mai mult,
pentru aceasta.“ Apelul termină cu următoarele cuvinte:
Zicând acestea a făcut semn cu mâna de fapt, să scoată viata şi forţa de cari „Lucrând astfel în favorul Austriei
naţiunea are trebuinţă pentru ca să-şi rea­
birjarului să se care de acolo. Birjarul lizeze pacea şi uniunea între toţi copiii ca în favorul altor naţiuni la cari viaţa
pleacă, in pas domol. Domnii se miră, intelectuală este ameninţată, veţi întări
gardistul însă se plimbă mai departe, li­ ei ?“ spiritul solidarităţii profesionale care tre­
Numărul societăţilor de ajutor mutual
niştit. Domnilor le este milă de birjar, buie să unească pe toţi lucrătorii, mintali,
merg pe urma lui şi vreau să-i dea banii. aprobate şi libere, care era în 1897 de veţi săvârşi o faptă eficace şi practică,
11355, se urcă în 1920—aceasta este ul­
La aceasta aleargă gardistul spre dânşii tima statistică oficială apărută—Ia 23198 de cooperaţie intelectuală şi mai cu sea­
şi le zice: cu un efectiv de 4.478.384 societari, între mă veţi contribui să se menţină civiliza­
— „Dacă nu se îndreaptă domnii după cari sunt socotiţi şi 416.974 membri ono­ ţia, luptând împotriva celei mai mări pri­
dispoziţiile mele o să fiu silit să-mi no­ rari. Cifra s’a urcat în 1914 la 5.333.216 mejdii care o ameninţă“. H. P. P.
tez numele şi locuinţa Dior. cu 22.506 societăţi. *
Birjarul a luat-o la goană. Domnii,
vrând-nevrând, au fost siliţi să se „în­ Minusul de 854.532 membri, constatat Supralicitarea. O cetitoare din Paris
drepte după dispoziţiile gardistului.“ in 1920, represintă în mare parte tributul scrie episcopului francez Herscher o epis­
plătit de mutualitate răsboiului...
tolă de următorul cuprins : „Se zice că
Atât a povestit pictorul Basch scriito­
Patrimoniul total al societăţilor care
rului Molnăr (pg. 98—99). era de 262 mii. (fr.) în 1897, se urcă la servitoarele sunt foarte pretenţioase; sunt
ele insă, de fapt, atât de pretenţioase pe
Notiţele au apărut în 1917! De atunci
a venit revoluţia, când s’au dat toate 803 mii. în 1920. cât se pretinde? Din parte-mi trag la în­
doială, şi cu tărie, de când s’au petrecut
„In cheltuielile budgetului gen. al sta­
de-a berbeleacul. tului (francez) figurează mutualitatea cu sub ochii mei câteva lucruri, pe cari imi
Oare gardistul berlinez mai este el atât
de conştienţios în oficiul său? Şi domnii o subvenţie mai mult decât modestă de cer voie să Vi le arăt. Ascultaţi mai bine:
se grăbesc să plătească aşa de repede? 6,450,000 franci. Aveam o servitoare bună şi cinstită, ac­
tivă, curată şi vioaie, care se mulţumea
Cifrei acesteia îi corespunde o sforţare
Şi birjarul, birjarul din ziua de astăzi,
crede el că a trage pe sfoară pe oamenii mutualistă anuală de 118 mii., care aco­ cu 80 de franci pe lună Una din prieti­
;
pere 91 mii. de cheltuieli pentru serviciul
nele mele, invidiindu-mă din cauza cali­
de bună-credinţă este o faptă punibilă.
Oftăm cu toţii, din toate părţile! în caz de boală şi pensii...“ tăţilor ei, i-a oferit 100 de franci. Casă-mi
păstrez perla mea i-am promis şi eu 100.
Adresându-se preşedintelui Republicci
* franceze, dlui Millerand, a spus oratorul: Pretena mea, persistând să-mi răpească
O mamă. Am citit în „Pragcr Tagblatt“ „Aveţi planuri mari (măreţe) pentru ziua această excelentă Margaretă, s’a urcat la
următoarele rânduri de P. Rosegger: de mâne: voiţi ca lucrătorul, strivit de 120 franci. I-am dat şi atât De-odată
O doamnă din oraş, femeie cu bună­ mâna sa neîntreruptă, să nu mai rămână oferi pretina mea 150 franc . De astădată
5
stare, luă şase orfani, copii de ai solda­ încovoiat, fără de ajutoare şi fără de nă­ am cedat în faţa imposibilităţii în care
ţilor căzuţi pe câmpul de luptă, ca să-i dejde sub povara vieţii sale laborioase, mă aflu de a da astfel de simbrie. Mar­
îngrijească timp de un an de zile. In voiţi ca el să fie protejat in mod obliga­ gareta a intrat deci la pretina mea. Dar
taină şi-a luat hotărîrea, ca — dacă se toriu împotriva boalei, împotriva invalidi­ ce s’a întâmplat! La câteva săptămâni o
va putea — să-i crească şi mai departe, tăţii. împotriva bătrâneţii, împotriva sufe- pretină a prietinei i-a oferit 180 franci.
ca să ajungă oameni de omenie, munci­ rinţii şi împotriva morţii. In misiunea a- Prietena mea mi-a urmat exemplul: i-a
tori, „să aibă şi ei un drept de a trăi pe ceasta umanitară vă vom fi cei mai buni dat 180 fr. Francii s’au urcat repede la
lumea asta.“ auxiliari. Ajutaţi-ne, aveţi încredera în 200, apoi la 230, însfârşit la 270 la o
Copiii o aveau dragă şi o numeau, după noi! Fără de dv. putem multe — fără de prietenă a prietinei mele, care prevede
cum li se spusese din partea cuiva, noi nu sunteţi în .stare nimic. Impreuuă cu spaimă clipa, în care va fi obligată
„doamnă.“ suntem în stare totul“. de a merge până la 300, fără ca să poată
Odată le spuse femeia următoarele: (Dl Millerand a promis sprijinul cel mai prevedea ce va mai urma. Astfel în mai
„Copii, cum mă agrăiţi voi nu-mi place! mare posibil din partea statului). puţin de un an, Margareta, fără de a fi
Nu vă trăsneşte prin cap un cuvânt mai Cuvintele acestea şi datele acestea să cerut nimic mai mult, a sărit dela sim­
cum-se-cade? Ian gândiţi-vă puţintel“. nu ne dea şi nouă de gândit? Să nu fie bria de 80 fr. pe lună la 270. Permite re-