Page 9 - 1923-10-11

10—VI. 1923 C O S I N Z E A N A
Scrisoare
Iubita mea, pe marginile zării
Se văd plutind iar şiruri călătoare:
Sosesc din ţara veşnicului soare
Şi depc-albastru *ntinderilor mării.
In calea lor se ’nalţă din izvoare,
De prin livezi, din taina depărtării,
Un cântec plin de farmecul visării,
Şi ’n lozii creşte floare lângă floare...
Gândind la ochii tăi, şi la sărutul
Ce mi-l păstreaz’ atât de viu trecutul
Scăldat în vraja dorului de tine,
Mă simt părtaş la magica fanfară
Ce se ridică 71 slăvile senine...
E primăvară ’n crânguri, primăvară.
G. Tutoveanu
Dela serbările din Blaj: „Adevărata bogăţie a ţării“, tânăra generaţie de elevi şi
eleve crescută în dragostea de neam şi de^ţară.
■ • :
Dela serbările din Blaj: Productiunea de gimnastică a unui liceu de băeţi. erotic al sectelor, etc“.
Pag. 161
Noua biserică a Rusiei
Ruşii „de azi“ în dorinţa lor de
„a purifica“ totul şi a transforma
după principiile lor utopiste „spre
binele poporului“ s’au ocupat şi de a
transforma biserica lor religioasă
de „ieri“, curăţind-o de tot ce e
rău. Aşa s’au născut frământările
religioase duse la extrem din sânul
bisericii lor, negând cele mai ele­
mentare drepturi ale omului: drep­
tul la libertatea ideei religioase, de
a gândi şi crede aşa cum îti dic­
tează conştiinţa. Şi astfel s’a distrus
şi ultimul refugiu de drept, răpin-
du-se şi această unică libertate şi
ultima ce le mai rămăsese.
Din toate acele lupte cu princi­
pii nesigure ce durau de Ia o zi
Ia alta se canalizase în sânul ofi­
cialităţii, în timpul din urmă, două
curente: una moderată şi alta radi­
cală. Dar... urmând principiul nesta-
bilizării... principiilor, Ruşii ne tri­
met vestea printr’o revistă a lor că
s’a format un nou grup de credin­
cioşi care tinde să se mărească,—
bine înţeles în sânul oficialităţii,—
condus de un comitet din care fac
parte şi unii episcopi. El se va
numi „Biserica liberă a muncii care
u
promite să fie cel mai tare curent
religios nou, sperându-se prin nu­
mărul mare al „aderenţilor" şi cu
o oarecare coloratură clericală, —
deoarece aderă şi unii episcopi,—
să se poată bucura de un definiti­
vat. . mai lung.
„Biserica liberă a muncii“ vrea
după cum spune proectul „o legă­
tură mai mult de cât formală cu re­
voluţia“ şi „o transformare radicală
a bisericii". Şi ca să fiu mai clar
iată o parte din programul lor ci­
tat întocmai:
„Înţelegerea inportantei supreme
a transformării sociale mondiale şi
a ultimelor cuceriri ale ştiinţei con­
feră un nou sens învăţăturii creş­
tine“.
„Biserica trebue să aspire la sta­
bilirea unei ordini sociale fără ine­
galităţi economice şi fără clase con­
form idealului evangelic: ea trebue
să fie împreună cu cei muncitori
şi asupriţi, iar exploatatorii nepu­
tând face parte din ea.
„Biserica liberă a muncii va lupta
printr’o conştiinţă realistă contra
scolasticei religioase, contra misti­
cismului decadent, contra aspiraţiu-
nilor religioase de resemnare, a tol-
stoismului stagnant, misticismului