Page 13 - 1923-12

25—VI. 1923-------------------------------------------- C O S I N Z E A N A Pag. 189

flsear am ars_ _ _ _ _ şi mai ales la ochi, virusul face un
drum cu mult mai scurt pe traiec­
tul nervilor, decât în cazul când
Aseară am ars şi cea din urmă filă muşcătura ar fi fost la picior. In
Ce am primit din mâna-fi parfumată; acest caz intervenţia vaccinului nu
Am stat apoi de ţi-am privit portretul.... are nici o şansă de reuşită, decât
Vrând să-mi adun gândirea spulberată!.. poate prin o trepanaţie a craniului
şi depunerea vaccinului direct pe
Am stat ş'am plâns., privindu-te prin lacrimi, bulbul rachidian.
7u demon pal ce mi-ai întins veninulf... J
2) Dacă virusul a trecut conse­
cutiv prin animale de diferite specii
Din cadrul lor doi ochi frumoşi şi tainici ca d. e. dela câine la pisică şi apoi
Işi tremurau cercetător seninul!____ la om. Forţa lui de incubaţie este
în acest caz cu mult mai mare.
O! nu eşti tu ce chipul tău arată!.. Microbul Ia câine trece din creer
Tu demon pal... el stea strălucitoare !.: în. glanda salivară, încă înainte de
Tu ’ntuneci tot în gândul meu nevolnic.. începutul simptomelor morbide, ast­
Bl luminează tainic în noaptea cobit oare!... fel, că un câine, care nu pare a fi
turbat are în salivă virusul pe care
Asear’ am ars şi cea din urmă filă îl poate transmite prin muşcătură.
Ş’am stat privind cum flacăra străbate... La om nu s’a găsit microbul în
Tot şir... de şir, pân-a rămas cenuşe salivă nici în stadiul turbării efec­
Ca martora unei poveşti uitate. tive.
Sabin G. Trufia In ce priveşte contaminarea dela
om la om s’a citat un singur caz
în literatura medicală al unui in­
T urbarea divid, care s’a culcat cu o servi­
toare bolnavă de turbare. Cazul a-
cesta însă poate fi discutabil.
Cu prilejul unor svonuri neîntemeiate Simptomele turbării se manifestă
prin frica de apă (hidrofobie) frica
In primăvara acestui an unii din­ cei mai mici microbi vizibili. Ea se de aer (aerofobie), acestea din cauza
tre administratorii de plasă din ju­ naşte şi se propagă prin muşcătura lesiunei centrului de înghiţire. Bol­
deţul Turda Arieş, bazaţi de sigur unui animal turbat, de obicei câine,, navul are apoi accese de furie, face
pe ordine oficiale în regulă, au for­ poate fi însă şi pisică, lup, sau spume la gură şi este atacat de
ţat locuitorii din satele, cari cad în vită, ba s’a constatat, că pasările paralizie.
cercul lor de activitate, să-şi o- încă pot fi contaminate şi pot pro-
moare toţi câinii, ce-i au la casă. baga turbrarea. Pentru imunizarea turbării se în­
Ordinul acesta straniu în felul Virusul are afinitate pentru sis­ trebuinţează un virus, un microb fix,
lui, a produs o indescriptibilă tur- temul nervos şi instalează în spe­ adecă un microb, care produce
burare printre săteni, cari ţineau cial la baza creerului în bulbul ra- boala la iepure în o unitate de
la aceste folositoare dobitoace, atât chidian, care este centrul respirator timp (6—7 zile).
de credincioase, cu mult mai mult, şi circulator şi al înghiţirii, de unde Pasteur a trecut turbarea dela
decât să devină călăii lor. provin şi simptomele fatale ale tur- câine la măimuţă şi dela măimuţă
Cu toate acestea ordinul a tre­ burării. Microbul odată intrat în or­ la iepure şi după mai multe treceri
buit să fie executat spre despera­ ganism se propagă pe traiectul ner­ a obţinut un virus, care omoară ie­
rea desolaţilor stăpâni, cari nu ştiau, vilor, până ajunge la centrul sus purele în 6—7 zile.
unde residă răul amintit. Virusul acesta, care se instalează
Ce se întâmplase? Incubaţia, adecă timpul dela muş­ în sistemul nervos şi mai ales în
Cazurile de turbare Ia câni erau cătură pănă la începutul boalei este bulbul rachidian şi în măduva spi­
tot mai dese şi prin urmare peri­ în mediu de 30—45 zile. nării, a fost scos după moartea ie­
colul de lăţire al boalei tot mai purelui şi uscat la o temperatură
mare. De aceea o stârpire din ger­ Sunt însă şi escepţii, rari dealt- de 22° C.
men a cauzei se ceruse din partea cum, dela această incubaţie. Bolnavilor li se injectează treptat
Consiliului superior sanitar. Ea poate fi mai scurtă sau mai virus uscat, de mai multe zile, până
Intr’adevăr turbarea este una din­ lungă. S’au semnalat cazuri de câ­ când, se ajunge la virusul original
tre cele mai îngrozitoare boale, care teva zile şi apoi de 7—9 luni, ba de iepure. Vaccinul se mai poate
nu era nici un remediu. Bolnavul chiar şi doi ani, prepara şi din măduvă de iepure
ajuns în ultimul stadiu îşi vede La Institutul „Pasteur“ din Cluj prin încălzire la o temperatură ridi­
moartea cu ochii şi îndură cele mai au fost în uit mul timp cazuri cu o cată pentru a i-se atenua virulenţa.
grozave chinuri. incubaţie de 15 şi 12 zile, cari tot­ Aproape toate cazurile de turbare
Este torturat de sete, fără să deauna au fost fatale, nefiind tim­ au fost vindecate prin intervenţia
poată înghiţi o picătură de apă, iar pul necesar pentru imunizarea bol­ vaccinului.
durerile de’ cap sunt îngrozitoare. navilor. Alarmarea care s’a produs în tim­
Boala este produsă de un microb Cauza incubaţiilor scurte este de pul din urmă, din cauza câtorva
invizibil, care trece prin filtrele de diferite naturi. cazuri fatale la Institutul din Cluj
porcelan, prin cari nu pot trece nici 1) Dacă muşcătura a fost la faţă nu se datoreşte slăbiciunii vaccinu-