Page 14 - 1923-12

Pag. 190 C O S Î N Z E A N A 25—VI 1^3.

lui, ci—cum am spus—unor întâm­ Jos flirtul! In America tuturor asocia­
plări nenorocite, fie din cauza unor ţiilor, ligilor şi cluburilor posibile şi im­
muşcături la cap, fie din vina pa­ posibile s’a constituit şi liga împotriva
flirtului. Femei distinse şi cu priviri ar­
cientului însuşi, care n’a cerut la zătoare ca focul, domnişoare cu o naivi­
timp intervenţia medicală. tate adorabilă şi o candiditate seducă­
Descoperirea vaccinului impotriva toare în ochi, tot genul acela, pe care
ne-am obicinuit a-1 numi slab şi care în
turbării a necesitat o formidabilă realitate este stăpânul inimilor bărbăteşti,
muncă de laborator şi el n’a fost — nu va mai arunca nici-o ochiadă, nu
aplicat decât atunci, când s’a câşti­ va mai zimbi niciodată seducător şi dulce,
gat certitudinea, că flagelul ireme­ nu va mai şopti nicio vorbă tremurată: nu
va mai flirta. O idee bizară răsărită pro­
diabil al turbării este redus la o babil intr’o clipă amară de decepţie a
stare de o complectă inacţiune. pus temelia ligii împotriva flirtului şi
Pasteur a fost acela, care are lupta a început aprigă şi necruţătoare.
partea leului în descoperirea micro­ Elementele constituite în ligă, purtând
semnul de distincţie: o şopârlă străpunsă
bului şi în imunizarea bolnavului. cu un ac de gămălie, fac pe capete pro­
O mulţime de savanţi, ca Roux, pagandă pentru răspândirea ideilor lor şi
Nocard, Paul Bert, Roland Ross, In onoarea soldatului negru. Franţa, pronunţă cele mai veritabile blesteme im­
potriva celor ce mai îndrăznesc să strângă
Chamberland, Kraus şi Clermont, care s’a servit în lupta ei de apărare îm­ cu gingăşie mâna unei domnişoare, să-i
potriva Germaniei intr’o măsură atât de
Remlinger, Babeş, Htiges, au depus mare de trupe coloniale, ridică acum un arunce o privire caldă de simpatie şi
o muncă formidabilă pentru pune­ monument eroilor din armata neagră. Un să-i şoptească în bătaia razelor de lună
rea la punct a chestiunilor netran­ omagiu just adus acestor eroi, care adoră cuvinte de iubire.
Toate aceste manifestări de sentimente
şate. Franţa şi pe care ei o consideră cu drept constitue după prescripţiile ligii flirt şi
cuvânt mama lor. Numai cine a urmărit
Primul vindecat de turbare a fost cât de cât politica colonială franceză poate se osândesc. Cui e dragă o fată s’o con­
copilul losef Meister la Institutul să-şi facă idee de munca uriaşă pe care ducă la altar, zice programul ligii şi cu
„Pasteur“ din Paris. statul francez o depune, ridicând starea acest îndemn nobil crede, că a rezolvat
socială şi culturală a popoarelor din co­ în întregime chestiunea iubirii.
Monografia cea mai complectă a lonii, pe care nu le exploatează în chip O nu, onorate membre ale ligii împo­
turbării a fost scrisă sub titlul La neomenos, ci caută să şi le apropie prin triva flirtului! Sufletul are nevoie de ex­
rage, (turbarea) de ilustrul savant cele mai umane mijloace, făcând din ele pansiune, de încălzire, de tremur, de iu­
dela Bucureşti, profesorul Dr. Victor cetăţeni conştienţi ai unei ţări nobile. A- bire ! Şi acestea nu-1 copleşesc văzând
cesiui procedeu civilizat i se datoreşte
de-apururi înaintea sa numai feţe de-o
Babeş, unul dintre somităţile ştiinţei faptul, că Franţa nu înregistrează ca alte sobrietate dură, numai femei, care în pri­
bacteriologice din întreagă lumea. ţâri, mişcări re oluţionare in coloniile sale. viri poartă vecinie o seriozitate de ghiaţă !
Ori cât de primejdios este flirtul, căci
admitem şi noi că este primejdios, el con­
stitue totuş ceva indispensabil pentru o
inimă setoasă de fericire, de dragoste!
De câte ori un flirt nevinovat n’a pus te­
melia unei fericiri fără de margini, de câte
„Nu-I ori un flirt şăgalnic n’a întemeiat căs­
nicii indisolubile, care nu s’ar fi închegat
i n t r e c i niciodată, de-arfi lipsit el! Nu deci, ado­
rabile şi fermecătoare fiinţe, nu dispreţuiţi
flirtul, dar grijiţi cu el să fie totdeauna
i c u n i m i c cuviincios şi fără exagerare!
Mentalitatea felelor tinere din ziua
- d a r i l găseşti de şstăzi. Trei din efectele cele mai in­
discutabile ale răsboiului asupra fetelor
tinere franceze, pe cari le-a surprins răz­
p r e t u t i n d e n i * * boiul la vârsta 15 şi 20 de ani, sunt, după
arcei Prevost, următoarele: „Răsboiul
G e i a H e r c z e g « -a făcui mai mature, constrângându-le
să se intereseze cu pasiune de un eveni­
f a b r i c ă che» ment naţional mondial; impunându-le pro­
be durabile şi repetate sensibilităţii lor;
mica. Cluj. dându-le in familie şi in societate un fel
de promoţie de ancienitate (bătrâneţe);
dintr’o săritură şi-au ajuns ele pe mem­
Lyold 1732
brii familjei, mai vârstnici. Răsboiul le-a
sporit independenţa, dând în planul al
doilea cohvenţiunile semi-mondene, semi-
morale din cari se compunea statutul lor
social. N’a mai fost vorba să le supra-
veghiezi de indată ce se îndepărtau de
casă: Au admis părinţii ca să iasă sin­
gure. Multe au fost aplicate în spitaluri,
multe au substituit pe bărbaţi in lucrările
pe cari aceştia le părăsiseră : la plug, în
atelier, la şcoală, în comerţ, în industrie.
Ca să oferi servicii sociale evidente, să
lucrezi cu folos, aduce totdeauna drept
salar o sporire de independenţă. Aşa a
fost cazul, aprpape general, la tinerele
fete franceze in decursul răsboiului. Râs-
boiul a făcut mai dese, mai uşoare şi mai
simple relaţiile intre tinerii bărbaţi şi
tinerele fete. Să nu mai revenim la ches-