Page 2 - 1923-12
P. 2
Pag. 178 C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 25—VI 1923
Octavian Goga
— Cu prilejul discursului său de recepţie la Academie.—
Personalitatea cea mai pu cente personale, care vor ră tipic al naţionalismului cultura
ternică şi mai expresivă, pe mânea deapururi între cele mai şi în politică, scrisul său a dat
care. ne-a dat’o Ardealul în de splendide poezii ale literaturei naştere la acele puternice ma
ceniile din urmă. Suflet plă-^ noastre. nifestaţii politico-culturale din
mădit în frământările şi zbu Efectul scrisului d-lui Goga 1910—11, care vor rămânea
ciumul nostru naţional, d-nul a fost covârşitor. începând cu pururi de-o istorică valoare în
Octavian Goga a ştiut să în volumele de poezii şi cu arti evoluţia conştiinţi naţionale a
făţişeze în scrisul său mai mult colele politice de-o valoare Românilor ardeleni.
şi mai pronunţat decât oricare unică în publicistica noastră Aceasta este pe scurt schi
scriitor român, toată gama de academică, trecând apoi la piesa ţarea efectului, pe care Pa pro
simţiri, care a copleşit in im ele sa teatrală „Domnul Notar“ şi dus, mai cu seamă în Ardeal,
noastre decenii de-arândul. Pen sfârşind cu activitatea sa lite opera d-lui Goga.
tru dânsul scrisul este un apos rară mai recentă, — scrisul său Tot atât de formidabil a fost
tolat, o armă de luptă, care poartă aceiaş pecete specifică acest efect şi’n vechiul regat.
nu a căzut din mâna sa nicio de sobrietate, de claritate şi de Apreciat şi de Academie încă
dată, în nici într’o împrejurare delà cel dintâi volum, acest
şi care a ridicat valuri largi de efect a crescut an de an, cu
frământări, însufleţind şi dând prinzând în mrejele sale tot
noui şi noui imbolduri de luptă mai multe suflete, robind cu
şi de rezistenţă. Dela admira frumuseţea şi plasticitatea lui
bilele versuri din volumul apă toate generaţiile care i-au ur
rut în 1905, dela articolele po mat.
litice publicate în „Tribuna“ şi Astăzi, când acest scris se-
până la „Cântece fără ţară“, d-1 ceră cea mai dreaptă şi justi
Octavian Goga s’a înfăţişat în ficată răsplată, Ardealul cultu
literatura noastră vecinie acelaş:
un frământător puternic şi neo ral aduce oifiagiile şi recunoş
bosit al ideilor naţionale de tinţa sa poetului nemuritor, care
luptă, pe care le-a răspândit Octavian Goga -a ştiut atât de bine să-i pă
trundă frământările şi visurile,
deopotrivă pe întreg cuprinsul cuprinzând în opera sa toată
Românismului.
viaţa acestui pământ, fost atâ
căldură, care cucereşte, con
Incopciată în lupta noastră tea veacuri fără de noroc şi
naţională, personalitatea d-lui vinge şi lasă urme. Mai ales pe care nemuritorul poet Pa
Goga nu se poate defini, fără lasă urme. Poate din scrisul cântat atât de fermecător în
a fi pusă în acord cu această niciunui scriitor român nu ne versurile sale.
luptă, al cărei cel mai tipic re tremură în suflet mai multe S. B.
prezentant este. Şi dacă George reminiscenţe, de figurile poe
Coşbuc, căruia i-a urmat în tice şi de expresiile de bronz
Academie, a „proclamat în lite ale nici unuia nu ne ciercnim Ataşăm la acest număr căte-un
ratură atotputernicia satelor“, mai des, ca de cele pe care mandat postai şi rugăm pe cetitorii
d-1 Octavian Goga a proclamat le întâlneşti pas de pas în opera noştri să binevoiască a ne remite
lupta fără de precupeţire a acelo- fecundă a academicianului-poet. cu reîntoarcerea poştei costul abo
raş sate, care constituiau în Ar Ca şi marii săi precedesori, namentului pe jumătatea a doua a
deal naţiunea. Scrisul său sobru d-1 Octavian Goga a lăsat dâră anului curent.
şi de-o claritate uimitoare, stă în mişcarea noastră literară, Abonaţd în restanţă cu plata pe
pânit mai cu seamă de ideea dar în deosebire de aceia a semestrul trecut sunt rugaţi a cu
naţională, nu este cu toate lăsat prin scrisul său dâră şi noaşte, că acesta este cel din urmă
acestea esclusivist. Lirismul său în sufletele noastre. număr ce li se mai trimite, în caz
puternic are, ca’n volumul „Din Sămânţa dânsului n'a căzut că nu vor achita până la apariţia
umbra zidurilor,“ pronunţate ac- pe pâmânt sterp. Reprezentant proximului număr restanţa.
