Page 7 - 1923-12

25—VI. 1923 ------------------------------ ---------- C O S I N Z A E N A - - - - - - - Pag. 183

a contribuit atât de mult la salvarea are neapărată nevoie de sprijinul şi vizibil, ca un abur cald într’o
şi întemeierea ţărilor lor. Poloniei şi al Cehoslovaciei, şi de a- atmosferă rece.
Despre însemnătatea vizitei ace­ ceea le şi menajează şi Ie ajută din Cât despre mine în câteva mi­
steia presa a scris puţin, ¿u toate toate puterile ei. Călătoria genera­ nute am trecut dela o temperatură
că ea are un rost adânc politic şi lului Foch n’a avut alt scop, decât de primăvară, la una de iarnă.
militar. să le apropie pe-aceste două ţări Frigul uscat mă pişcă. In câteva
Generalul Foch a avut misiunea deolaltă şi cu atât mai mult de sfera minute am simţit, că’mi-au înghe­
de-a nivela unele asperităţi dintre de interese a Franţei. ţat degetele, încât abia mai puteam
cele două ţări limitrofe şi a le a- . Şi, dupăcât se spune, generalis- ţinea condeiul în mână....
propia una de alta în cazul unui mul Foch, a şi izbutit în aceasta Mă ridicai în mijlocul nacelei şi
atac german. Franţa, în marea sa misiune a sa pe deplin. privii la spectacolul, ce mi-1 oferea
luptă pe care o dă cu Germania, imensitatea orizontului. La plecarea
mea soarele apusese pentru muri­
torii din acele ţinuturi. In curând
el răsări din nou pentru mine sin­
Prima ascensiune în balon liber gur luminând balonul şi nacela.
Erau singurul corp luminat în ori­
zont şi vedeam tot restul naturii
In zilele noastre, când vedem balonul uşurat cu greutatea celui adâncit în întunerec“..'..
sburând deasupra capetelor noastre de-al doilea călător s’a ridicat la „Din toate părţile fantome vaste
aeroplanele în virajuri uimitoare, o 1700 de înălţimi de om şi dacă îşi întindeau încet vălul deasupra
ascensiune în balon liber nu mai Charles n’ar fi lăsat să iasă gazul naturii şi păreau că înaintează spre
prezintă nici o curiositate. prin apendice şi prin supapă, ma­ mine, pentru a vedea pe noul lo­
N’a fost tot aşa la 1783, când nevrând cu abilitate, aceasta a doua cuitor al spaţiului. Nici o vieţui­
s’a făcut primele încercări mai în­ ascensiune i-ar fi fost fatală. Iată toare — îmi ziceam — n’a pătruns
tâi la 5 Iunie de către fraţii'Mont­ şi povestirea curajiosului fizician: încă în aceste singurătăţi; vocea
golfier la Annonay în Franţa şi a „Mă uitam cu nerăbdare cum omului nu s’a auzit până aici, şi
doua oară la 24 August de către trece vremea şi cum apune soarele. am scos câteva sunete, pentru a
fizicianul Charles la Paris. Calculasem repede înălţimea ce turbura liniştea impozantă ce dom­
Experienţele acestea pe lângă en­ trebuia să o ajung după ce s’a dat nea în jurul meu. Calmul, întune-
tuziasmul, ce rau stârnit în lumea jos d. Robert (al doilea călător) şi recul ce mă cuprindea din ce în ce,
intelectuală, a băgat o spaimă de zic cătră Ducele de Chartres : „Mon- imensitatea aceasta în care mă gă-
nedescris în populaţia dela ţară, siniore eu plec." Şi apoi către ţă- siam atârnat, totul mi-a procurat
astfel că la a doua încercare reu­ raniiŢ cari ţineau de nacelă : Fra­ cele mai nouă şi mai profunde im­
şită a lui Charles, la 1 Decemvrie ţilor, când voi da semnalul cu presii.
acelaş an, poporul o trăbuit să fie mâna, voi să daţi toţi deodată dru­ Mă lăsasem în extazul acesta con­
liniştit cu afişe, publicate în satele mul balonului. templativ, când deodată fui cuprins
din împrejurime. Am bătut odată cu mâna pe mar­ de o extraordinară durere în urechea
Cheltuiala pentru confecţionarea ginea nacelei şi în acelaş moment dreaptă şi în glandele maxilare.
balonului s’a adunat prin subscrip­ am început a sbura, ca o pasere. Credeam, că durerea aceasta este
ţie publică. S’a construit un balon In zece minute am fost la 1500 cauzată de dilataţia aerului, ce se
de nouă metri în diametru. încăr­ de înălţimi de om (cam 2500 me­ găseşte în ţesutul celular al orga­
cat cu hydrogen. încărcarea a du­ trii). Nu mai zăream nimic pe pă­ nismului, sau din cauza frigului.
rat patru zile. Iată cum povesteşte mânt, nu mai vedeam, decât marile M’am acoperit atunci pe picioare
un martor ocular împrejurările, în masse ale naturei. cu o pătură de lână. Durerea însă
cari s’a întâmplat miracolul ascen- De când am pornit luasem cele nu dispărea, decât pe măsură ce
siunei: mai serioase precauţianL pentru a am început a mă lăsa tot mai a-
„Douăsute de mii de oameni cu scăpa de pericolnl unei explozii şi proape de pământ.
braţele ridicate spre cer în atitu­ observam cu minuţiositate, tot ce Mi-am adus aminte de promi­
dini de surprindere, de administra­ trebuia de observat. siunea făcută ducelui de Chartres,
ţie, de plăcere, de mirare: unii Mai întâi pentru a observa ba­ de a mă coborî după o jumătate
plângeau de frică, pentru soartea rometrul şi termometrul aşezate la de oră Am accelerat aterisarea de­
îndrăsneţilor fiziciani din nacelă, extremitatea nacelei m’am aşezat în schizând din când în când supapa
alţii cădeau în genunchi, sufocaţi ghenunchi la mijloc, pentru a nu superioară. In curând balonul gol
de surprindere, de teamă, mişcaţi schimba nimic din centrul de gra­ pe jumătate părea numai o emi­
până în adâncul sufletului. Aero- vitate şi ţineam ceasul şi hârtia de sferă. Din înălţime zării o noiană
nauţii însă liniştiţi şi calmi salutau notiţe în mâna stângă, iar în dreapta aproape de pădurea delà Tour de
poporul cu steguleţele lor, sburând condeiul şi sfoara dela supapă. Ba­ Lay. Atunci am precipitat scoborâ-
pe deasupra turnurilor. Niciodată lonul, care Ia plecare era destul de rea, La 20—30 de înălţimi de om
fizica n’a creiat pe pământ un moale, s’a umflat, întinzându-şi în­ am aruncat cei trei funţi de nisip,
moment mai extraordinar, mai emo­ velişul. In curând aerul inflamabil ce-mi mai rămăseseră şi am ateri-
ţionant şi niciodată ziua aceasta nu eşia în curente puternice prin apen­ sat pe poiană încet, ca şi când eu
va mai reveni.“ dice. Atunci din când în când tră­ mi-aş fi ales locul.“
Mai interesantă este descrierea geam de sfoară pentru a deschide Nici un aeronaut nu poate ceti
făcută de însuşi fizicianul Charles supapa, şi a-i da astfel două ie­ aceasta istorisire, fără să aibă sen­
la a doua ascensiune, care a fost şiri şi continuam urcarea pierzând zaţia, că singur a trecut prin astfel
cu mult mai periculoasă, pentrucă mereu la aier, care eşia şuierând de momente.