Page 9 - 1923-12
P. 9
25—VI 1923 ------------------------------- ---------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - Pag. 185
valuriie verzi-albastre căldura în Eh! Ce-mi pasă mie de ne XVI.
cerca să toarne acea apă a morţi voile ei.
lor, mirajul şesurilor înferbântate. Încerc să prind din nou mirajul ... Un răcnet prelung al sirenei
Coasta bulgărească se vedea de icoanelor uitate. Inzădar. Figura rescoli li.iiştea mării pe mari întin
parte înspre vest cu o dungă sură, femeii acesteia, a cărei esistenţă deri. Ne apropiem de intrarea în
spălătăcită. nici n’o bănuiam cu o oară înainte strâmtoare. Signalul sunase pilotului
Cine pot fi cele două dame? se intercalează mereu în lanţul ve turc pe care avem să-l luăm până
Merg în calea unei nenorociri deniilor mele. la post. Nu pot reprima o uşoară
sau fug de una, care a dat peste Ce vrea ? enervare. Un dor nebun, nepotolit,
dânsele undeva într’o ţară depăr Ah! Mephisto, eşti aici ? De ce o înfrigurare mă cuprinde: Bosforul
tată? Gândesc aşa, fiindcă îmi fac ai râs? visurilor, Bosforul amintirilor de a-
impresia de străine. De ce ? Nu * * cum douăzeci de ani îl revăd din
*
ştiu, dar am această impresie. nou. In curând am să culeg adânc
Cea mai tineră pare fi o frumu XV. în suflet tablourile cari mi-au stă
seţe nordică, înaltă, bine încheiată pânit cândva fiinţa.
şi blondă. Aceasta o arată cele câ La masă, steward-ul mă dădu Ce încet lucrează azi maşinile ?
teva şuviţe de păr pe care vântul vecin polonezelor. După formalită Sau sunt bătăile inimei nerăbdă
le scotea de sub voal, jucându-se ţile prezentărilor, conversaţiunea în toare? Soarele se închină încet spre
cu dânsele. Cealaltă poate fi o mamă cepu agale şi învârtindu-se în jurul apus. Când îşi va ascunde faţa în
sau damă de companie. Eleganţa obicinuitelor banalităţi. Marea, etern mare, ochii mei vor paşte icoana
lor discretă şi ţinuta măsurată vă subiect de conversaţie şi inepuisa- unică a Cornului de aur scăldat în
deşte dacă nu o înaltă situaţie so bil, umplea cadrul sec. Căpitanul pulbera aurită a apusului de soare.
cială, o educaţie aleasă. comandor, pururea amfitrion pentru Prin minte îmi fulgeră un nume:
Vorbesc încet şi admiră marea. pasagerii clasa întâi, susţinea voia Kanlidja !
Un potop de râsete vesele, venit bună cu povestiri tragicomice din Un „garcon“ imi comunică do
din partea unde erau elevele le si viaţa lui de marinar. rinţa contesei Danilovicz de a o în
leşte să întoarcă capul întracolo. Când vinul servit în abundenţă, soţi pe bord.
La văzul tinereţii vesele, cea mai potenţâ discuţia şi formă grupările Ce vrea cn mine?
tineră are un surâs blând, dureros, între pasageri, mă trezii izolat cu
cu o nuanţă de ertare. Ca şi cum vecinele mele. Instinctul meu nu XVII.
ar fi înţeles, că sunt unii cari râd mă înşelase. Dama tineră, cea
când altora li-e să plângă. blondă, era contesa, cealaltă damă ... înainte, ţermul european se
Trecând pe la serviciul persona de companie, o rudă îndepărtată şi îmbrăţişează cu cel asiatic. Coline
lului cer să mi să arate tabloul că săracă. verzi par a ne închide drumul Fa
lătorilor. Intratâtea nume banale o- Am vorbit de ţara lor, de Polo rul dela Feneraki se înalţi pe o
chiul să opreşte asupra unuia: Con nia, de zbuciumul acestui popor e- stâncă împinsă în mare ca un pin
tesa Lydia Danilovicz Varşovia, Ma- roic cu atâtea pagini aurite în tre ten. Sirena urlă chemând pilotul.
ria Dudinsky Varşovia. Ţinta: Con- cutul lui. Tineră contesă era o po- Pasagerii proptiţi de parapet bino-
stantinopol. leneză de rasă. Blondul nordic era clează depărtările. In ciripitul vesel
Sunt lămurit.
o infiltraţie veche, provenită dela o al pensionului din Iaşi şi esclamaţii
stiăbunicâ din Litvania. Vorbia o banale, cei câţiva turci impun prin
XIV. franceză admirabilă şi din toată seriozitatea lor. Unde se gândesc
vorba transpira un patriotism sin oamenii aceştia acum? Contesa ştie
Trântit pe chaiselonge-ul din ca cer, cald. să pue mulţime de întrebări. Cu
bină, închid ochii. Sufletul meu Când i-am amintit că cunosc Bos noaşte foarte bine istoria osmanlii-
caută să adaste ţermii feerici pe forul de mai de mult, că merg spre lor şi are un dar osebit de a con
cari o să-i revăd înspre sară. Icoane a-l mai vedea odată în viaţă, vă versa. Glasul ei brodat pe un fond
spălătăcite, icoane vechi îmi resar zui trezindu-i-se interesul. bărbătesc are un timbru interesant.
în suflet. Stambulul de altădată îmi Fac constatarea că e frumoasă.
apare cu întregul farmec al anilor N’am întrebat de ce poartă doliul O faţă brună, câştigă mult de pe
prin prizma căror t îl văzusem. Oa şi nici ce caută în Sud. Cred însă urma celor duoi ochi, de un alba
meni şi străzi le văd aevea, în lu că vorba mea mulcomă şi fanatis stru închis. Fruntea, frumos boltită,
mina mulcomă a amurgurilor de mul meu pentru locurile înspre cari vădeşte inteligenţă.
sară, fermecătoare, cum nu cred să mergeam a făcut-o să bănuiască Cu un ţipăt prelung şi strident
mai fie altundeva. Silueta minare- scopul. „Traian“ intră in Bosfor. Simţesc
ţilor ţuguiaţi îmi apar ca nişte Aprinsese o ţigare fină, parfumată cum nervii mei încep a se nelinişti.
semne de esclamaţiune puse Ia sfâr şi asculta cu ochii pe jumătate în Ca într’un caleidoscop piesagiile se
şitul unor sure din Coran. Oare pe chişi descrierea ce o făceam. Punea schimbă pe clipe. Boiu-Deze, Be'i-
contesa Danilovicz ce dor o poartă întrebări cari vădiau că a citit mult,
spre aceleaşi meleaguri? că cunoaşte obiceiurile locului în cos, Candilli, Terapia...
Tresar. spre care mergem. O înfiorare a nervilor, un senti
Cum ajunge contesa Danilovicz Când s’a ridicat masa, ne-am ment fără nume, imens, necuprins.
să se întreţese în pânza visărilor despărţit cu promisiunea de a re- Mă simţesc atât de mic, atât de
mele? mânea aproape unii de alţii. Soco slab şi atât de fericit.
Jeleşte un mort şi caută uitare la tea să rămâe două luni în oraşul Te-am revăzut Stambul !!
poala pădurilor de portocali si o- de aur.
leandri? - - - - - - - I I - - - - -
