Page 11 - 1923-13
P. 11
10—VII 1923 C O S I N Z E A N A Pag. 203
Gânlec vesel Lordul John. —Bietul om! Pare, că rămăşiţe triste şi aprobam părerea
îi sunt rupte toate oasele. Lordului Roxton, deodată auzirăm
— Şi firele de bambus îi cresc trecând pe deasupra noastră un vâ-
Să trăiţi copii cu bine! printre coastele sfărâmate! adăugă jeit. Se detaşase din vârful stâncei
Că şopteşte atâtea rele
Lumea asta, cui ce-i pasă? Summerlee. — Ori cât ar creşte de o piatră şi căzu în o curbă mare
Canele să fie pline repede bambusul, nu putem admite, dincolo de tufişul de bambus. Fără
că corpul acestui om zăcea deja aici, îndoială a căzut din înălţime. Dar
Şi paharele pe masă!
pe când au început să crească a- oare a căzut? A fost o întâmplare?
"ceste trestii înalte acum de douăzeci Sau doar..... înaintea ochilor închi-
Cine-i om, să-şi ia paharul puirei noastre se desenau tot felul
Şi să jace ca şi mine: de picioare. de posibilităţi îngrozitoare referitor
—• In cât priveşte identitatea a-
Să închine, să-l golească .. cestui om, zise Challcnger, nu am la lumea necunoscută în care încer
Să trăiţi copii cu bine!
Canele să fie pline nici o îndoială asupra acestei che cam să pătrundem.
Am plecat înaninte îngânduraţi,
Şi crâşmarul să trăiască! stiuni. Pe când veneam pe fluviu în
sus, înainte de a vă ajunge pe DV. înaintând tot Ia poalelcf zidului de
Teofil Bugnariu la fazenda, am făcut unele cercetări stânci, nesfârşite, neîntrerupte, ca
________ __________L____ asupra lui Maple White. In Para nu monstruoşii munţi de ghiaţâ antarc
i-au auzit de nume. Spre norocul tici, pe care i-am văzut, în picturi,
zise Callenger. Ce ar putea altceva meu, aveam un punct de razim în întinzându-se din orizont în orizont,
sâ fie? Predecesorul nostru, intre- o schiţă curioasă din cartea lui, care înturrturaţi până în cer deasupra ca-
prinzănd o explorare primejdioasă, îl reprezenta pe el la masă cu un targurilor năei explororilor. Cale de
şi-a marcat calea cu semne, ca să anume preot din Rosario. Am reuşit cinci mile nu am găsit nici o cre-
poată arăta drumul oricărei pârtii să-l găsesc pe acest preot şi cu pătură nici spărtură în acest formi
de salvare, care ar porni pe urmele toate că avea o fire foarte comba dabil zid. Deodată apoi am observat
lui. înaintând, se poate că vom găsi tivă, care ni’a împiedecat să-l con ceva, ce ne-a umplut cu noue nă
şi alte indicaţii ale drumului. ving că rezultatele moderne ale ştiin dejdi. lntr’o adâncitură a stâncei,
Da, nu peste multă vreme am mai ţei ar trebui să aibă un efect co ferită de ploae, era desenată cu var
găsit semne, dar unele îngrozitoare rosiv asupră convingerilor sale, am o săgeată, îndreptată tot înspre apus.
şi cu totul neaşteptate. Intr’un loc, reuşit să obţin dela el unele infor- — De nou AAapIe White, zice
la poalele stâncilor, creştea o stu- maţiuni precise. Maple White a tre Profesorul Challenger. A presimţit,
fărie de bambus înalt, asemănătoare cut prin Rosario înainte de aceasta că au să-i urmeze, nu peste mult,
celeia, pe care am traversat-o cu cu patru ani, adecă cu doi ani îna oameni vrednici.
atâta chin în cursul călătoriei noa inte de a-i vedea eu cadavrul. Pe — Avea cu el var?
stre. Unele fire erau mai înalte de atunci nu era singur, ci îl întovă — Intre efectele, pe care i le-am
douăzeci de picioare, cu vârfuri as răşea un prieten al lui, un ameri găsit în raniţă, era şi o cutie cu var
cuţite, formând totatâtea puternice can cu numele James Colver, care de diferite culori. Îmi aduc aminte,
lăncii înfipte în pământ. Treceam rămase în vapor, şi nu îl căută şi că tubul cu culoarea albă era a-
dealungul marginei acestei stufării, el pe preotul nostru, după cum a proape gol.
când mi s’au oprit ochii asupra u- făcut Maple White. De aici judec, — Este fără îndoială un bun
nui lucru, care albea în mijlocul că nu mai putem avea nici o îndo semn, zise Summerlee. Nu avem
desişului. Desfăcând cu mâinile de ială, că avem în faţa noastră rămă decât să primim aceasta nouă că
sişul, şi privind mai deaproape, am şiţele acestui James Colver. lăuzire, şi să ne urmăm calea înspre
văzut, că am în faţa mea un craniu — Şi tot pe atât de clar mi se apus.
de om, de pe care era dusă pielea pare felul cum a murit; zice Lordul Am mai înaintat vre-o cinci mile,
şi carnea. Nu departe de aici zăcea John. S’a prăbuşit sau a fost arun când am găsit pe stâncă o nouă să
întregul schelet, de care se deta cat de cineva din vârful stâncei, şi geată. Era la un punct, unde, pen
şase craniul şi se rostogolise ceva căzând în trestii, acestea l-au perforat tru prima oară stâncile erau spinte
mai aproape de marginea stufişului. ca n< şte ţape. Numai aşa îmi pot cate de o adâncă crepătură. Pe pe
Câteva lovituri de săcure ale In- esplica oasele lui rupte atât de în retele acestei crepături am găsit o
dianilor noştri ne-au tăiat cale şi grozitor, şi cum ar fi putut fi altfel nouă săgeată care era îndreptată cu
am putut examina de aproape de tras în aceste trestii, care îşi ridică vârful în sus, voind să arate par’că
taliile vechei tragedii, ale cărei urme vârfurile aşa de sus deasupra cape un punct, în perete ridicat deasupra
le-am găsit noi. Abea am mai aflat telor noastre? bazei stâncilor.
câteva zdrenţe din hainele mortului, Pe când stăteam în jurul acestor Era un Ioc sălbatec: de două
dar picioarele scheletului erau în
călţate încă în o pereche de ghete,
dovedindu-ne, că mortul era un eu
ropean. Lângă oase zăcea un ceas | AMERICflNfi/l
de aur, dela Hudson din New-York
şi o catenă, de care era ataşat un
stilograf. Apoi o tabacheră de argint V Â N Z A R E A
u
cu gravura: „I. C. din A. E. S. Starea, EXCLUSIVĂ:
destul de bine conservată, a meta
lului ne spunea, că catastrofa nu LibrSria LEPflGE Cluj
se întâmplase la o dată prea înde
părtată. C e r e ţ i o f e r t !
— Cine a putut să fie? întreabă 1-6
