Page 14 - 1923-13

Pag. 206 - - - - - C O S 1 N Z E A N A - - - - - - - - - -10—VII 1923

ale fac mai uşoară pătrunderea unui vaniei. Jucată înaintea unei săli pline de
scriitor în pământul regiunei sale, căpşoare blonde şi brune de copii, elevi
şi eleve, piesa D-nei Aciu a avut un
decât în al unei regiuni mai îndepăr­ remarcabil succes de scenă, fapt, ce se
tate. Gloria literară trebuie să por­ datoreşte, bine înţeles, şi jocului admi­
nească dela cunoscuţii din sat, ca să rabil prestat de tinerele „teatrabste ama­
ajungă la cetitorii mofturoşi ai Bucu­ toare“ dela liceul nostru de fete din Cluj.
Am fi dorit să dăm în revista „Cosin-
reştilor. Coşbuc, Goga, Agârbiceanu zeana“ scene din această alegorică piesă,
şi chiar şi dl Lucian Blaga, aveau dar fotografierea elevelor cu costumele
întemeiat renuinele literar în Ardeal Teatrului Naţional din Cluj s’a părut un
în clipa, când au descins peste Car- lucru neadmisibil şi astfel scenele nu s’au
putut prinde pe placă, ca să apară în re­
paţi. Aceasta este procedura firească, vista noastră.
aceasta este calea, care trebuie să Moartea unui intelectual ar­
fie urmată de orice scriitor. întâi delean. S’a stins din viaţă bătrâ­
acasă şi pe urmă şi la vecini. Strân­ nul scriitor poporal N. Petra-Pe-
gerea rândurilor scriitorilor unei pro­ trescu, şi odată cu el s’a mai ră­
vincii şi înplicit gruparea lor pe sturnat un stâlp din vechea gardă
lângă o revistă provincială, este în a intelectualilor ardeleni, care au
consecinţă, o idee, care nu merită muncit cu sârg pentru desţelenirea
Culturale nici o ironie uşoară şi niciun dis­ mişcării noastre culturale. Om al
preţ neîntemeiat. Tânării scriitori muncii fără preget, N. Petra-Petrescu
O societate a scriitorilor arde­ ardeleni s’o facă, căci au nevoie a ţinut o viaţă întreagă condeiul în
leni. O notiţă prizărită prin foile de ea ! B. mână, publicând numeroase poveşti
noastre a vânturat ideea unei so­ Numerus clausus ? Rezultatul şi articole prin toate publicaţiile din
cietăţi a scriitorilor ardeleni. Ea n’a luptei naţionale pe care au pornit-o Ardeal. După el rămân o mulţime
trezit însă ecouri inai largi şi doar studenţii universitari este noul regu­ de manuscrise, pe care ar fi o pie­
„Ţara Noastră“ a înregistrat-o, adău­ lament de înscriere la universităţi. tate binemeritată, ca măcar Asocia-
gând însă în comentariile cu care Se precisează un examen verbal de ţiunea să le publice.
a însoţit-o reflexiuni, care învede­ primire de caracter general: din limba
rează că redactorului ei îi repugnă română, istoria şi geografia Româ­ Sociale
constituirea unei societăţi pe bază niei, şi unul special, conform cu fa­
regionalistă. — Credem, că e bine să cultatea, pe care studentul vrea s'o O probă de iubire. Bucătarul ne­
revenim asupra ideii şi să spunem urmeze. Un lucru şi necesar, şi de gru al unui vapor transantlantic cuno­
în aceasta chestiune un cuvânt şi prisos. De prisos pentru studenţii scut în portul olandez chipul bălai al
noi, care reprezentăm încă vechea români absolvenţi ai liceelor de stat, unei fete dela nord şi inima lui se
aprinse de-o dragoste dulce şi neţăr­
mişcare culturală din Ardeal. înce­ cărora este arbitrar să li-se pună murită, care nu râmase fără de răspuns
pem prin a mărturisi, că fără a fi şi cel mai mic ingredient la intrarea Aceleaşi sentimente frumoase se treziră
admiratori ai regionalismului, con­ în universitate şi necesar pentru toţi şi în inima fetii şi negrul născut la poala
stituirea unei societăţi a scriitorilor absolvenţii streini ai liceelor mino­ codrilor americani se ’nţelese de minune
cu blonda Olandeză. Intr’o seară, când
ardeleni o considerăm totuş ca un ritare nerecunoscute de stat. Măsura mateloţii cutreerau crâşmele suburbiilor
mare pas spre o mai intensivă miş­ luată însă nu cunoaşte astfel de şi cântau cântece desfrânate, negrul îşi
care literară în Ardeal. Şi este mare distincţii şi nu le cunoaşte dintrun strecură pe draga inimii lui pe vapor şi
nevoe de lucru acesta. Revistele ce spirit supărător de echitate civică, o ascunse, cu gândul ca s’o ducă în
America fără cheltuială şi s’o iee de soţie.
apar astăzi în Ardeal sunt mai or­ care în fond nu e decât o nedrep­ Şi într’o bună zi vaporul porni în larguri.
fane ca oricând de scrisul ardeleni­ tate pentru Români. Desigur, că cei Trupul lui se legâna pe valuri şi milele
lor. Scriitorii noştri publică bucuros ce au luat măsura aceasta, au vrut rămâneau cu o iuţeală nebună în urmă,
când fapta bucătarului fu descoperită.
în orice foaie literară din Bucureşti să nu aibă caracterul unui numerus Zadarpice au fost vorbele, zadarnice lacri­
chit că nici o sută de exemplare clausus, pe care l-ar fi avui poate mile, căci frumoasa Olandeză a fost pusă
din acea foaie nu află desfacere făcând distincţiile precisate de noi. pe bordul unui alt vapor, care mergea
pe pământul Ardealului, — dar nu De ceeace s’au temut însă, nu au spre Europa. Negrul a simţit, că se nă­
ruie deasupra lui .cerul şi că se cufundă
dau nimic pentru publicaţiile dela scăpat cu toate acestea. Noi nu privim, vaporul şi decât să se vadă despărţit de-
noi. Am ajuns astfel în situaţia să desigur, măsura luată, drept un nu­ aceea pe care o iubea, a preferit să sară
avem azi scriitori ardeleni cunos­ merus clausus. Nu. Departe de noi în valurile mării şi să ’noate după vapo­
cuţi în vechiul regat, dar aproape gândul acesta! Dar ian priviţi, D-lor rul care-i ducea odorul. Şi I’a ajuns şi-a
neştiuţi la noi, decât de-un număr rectori, la foile minoritare! Cum ţipă izbutit. Pentru izbânda aceasta însă şi-a.
pus în joc toată viaţa. Spunând povestea;
foarte restrâns de amici şi de pro­ şi se frământă, că aţi introdus un negrului, ne gândim însă care dintre noi
fesioniştii care urmăresc scrisul din numerus clausus deghizat, nedrept, ar fi în stare să dea astfel de probe de
necesitate. Faptul pare ciudat, dar intolerant. Acuza există deci totuşi iubire?
e aşa. Şi e greşit că-i aşa. Scrisul şi e trist numai, că ea nu e înteme­ Prelungirea vieţii. In revistele
fiind din ce în ce mai mult azi o iată. Căci un numerus clausus totuşi engleze găsim într’o serie de arti­
profesiune, el trebuie să aibă o bază n'ar strica, cel puţin pentru vre-o 10 cole, părerea doctorului Williams
de acţiune mai întâi acolo, unde ani de-acum înainte. care susţine că omul ar putea trăi
s’a plămădit profesionistul. Succesul unei piese pentru copii. Re­ până la 140 de ani dacă ar şti
Indică necesitatea aceasta carac­ prezentaţia teatrală dată de elevele lice­ cum să trăiască. Căci numai felul
terul cultural specific al scriitorului, ului „Regina Maria“ sub c nducerea D-nei nostru de trai nelogic, dezvoltă în
asemănător cu cel al publicului ce­ Aurelia Pipoş, entuziasta şi neobosita di- noi boli care ne scurtează viaţa.
rectoară de internat, a pus în relief toate
titor. Afinitatea de cuget, de senti­ calităţile piesei teatrale „Ileana Consin- Şi regimul salvator, care-1 reco­
mente, de principii morale şi soci- zeana“ a D-nei Dr. Aciu din Şimleul-Sil mandă Dr. Williams este între-