Page 5 - 1923-14
P. 5
25—VI! 1923> C O S I N Z E A N A Pag. 213
■ ■(4 ■ 44 fostul premier englez, — sunt un po
„Uscaţii $1 „UZII por foarte bine instruit de mai mult Un monument lui Al. Vlăhuţâ
de 100 milioane de suflete. De a- la Bârlad
In colooanele acestei reviste am cum este în interesul civilizaţiei, să
adus în diferite rânduri ştiri despre se lase timp Americei, să ducă până — Vezi ilustraţia din fruntea revistei —
lupta ce’se dă în America împotriva la capăt experimentul, ce-1 încearcă. Marele nostru scriitor Vlăhuţâ, ale-
alcoolului. Antialcooliştii porecliţi Lloyd George înfierează îndeosebi cărui opere nemuritoare au trecut
„uscaţi“ sau „seci“ au câştigat în critica răutăcioasă şi comerţul clan de mult graniţa, intrând în antolo
timpul din urmi o superioritate a- destin cu alcool, cari îngreunează giile străine, a început să fie dat
supra „uzilor“ cari cer libertatea sarcina şi aşa destul de grea a au uitării în România, ţara lui proprie.
întreagă a traficului cu alcool, şi a torităţilor americane. Acum nime nu mai vorbeşte de el,
„semi-uzilor“, a căror sete mai mo Un alt politician cu influintă, de par’că ar fi murit de mult, de şi
destă cere numai bere şi vin, fără astădatâ un american, d. W. I. Bryan. nici patru ani nu s’au împlinit încă
rachiuri. merge şi mai departe ca Lloyd dela trecerea lui în veşnicie, deşi
Cu toată cerbicia luptei şi cu tot George. Intr’un limbaj violent d. urmaşii săi vorbesc de valută, curse,
triumful uscaţilor, America n’a pu Bryan înfierează acţiunea societă afaceri, automobile, iar confraţii săi
tut fi salvată de flagelul alcoolului. ţilor de navigaţie europene împo şi mai toate revistele de: expresio
Contrabandiştii lucrează cu o ex triva tendinţei americane de distru nism, futurism, cubism sau de ope
tremă îndârjire pentru paralizarea gere a alcoolismului. El spune, că rele nesărate ale vr’unui scriitor ce
prohibiţiei şi le succede în mare aducerea rachiurilor şi a vinurilor bate darabana la răspântii. De el nu!
parte să fabrice atât în interior cât de vasele streine nu este numai o Şi în străinătate nu s’ar fi în
şi să strecoare peste graniţă cu mij provocare, ci o nemaipomenită „o- tâmplat aceasta. S’ar fi înfiinţat co
loacele cele mai îndrăsneţe mari brăsnicie“, împotriva căreia trebuesc mitete prin oraşele mari pentru ridi
cantităţi de alcool, de cele mai multe luate cele mai drastice măsuri. carea de monumente, s’ar fi edi
ori de o calitate inferioară, încât an Confiscarea beuturilor, fie ele de tat operile, iar comisia monumente
de an cad mii de victime lovite de stinate pentru întoarcere sau nu, lor istorice ar fi luat asupra sa,
acest teribil flagel. este cel mai slab mijloc de apărare casa scriitorului. Până şi Bulgarii
Cu toată rigoarea legii contraban împotriva unor oameni, cari nu ştiu, pe care-i taxăm de cel mai înapo
diştii, ahtiaţi după câştiguri mari sau nu vreau să respecte legile ţării iat popor european se îngrigeşte
nu se astâmpără, astfel, că organele în care se duc. de scriitorii săi nu numai morţi ci
administrative ale Atnericci s’au vă Duşmanii legii de prohibiţiune se şi în viaţă. Vă amintiţi ce a fost la
zut silite să interzică vaselor stră pun şi ei în mişcare. Astfel guver- ei acum câtva timp cu ocazia şi după
ine de a mai intra cu beuturi al norul Statului New-York a lăsat e- moartea poetului lor Ivan Vassoff.
coolice pe bord în apele americane. xecutarea legii pe seama organelor In Bârlad. — pentru că Vlăhuţă
Societăţile de navigaţie streine s’au federaţiei, ceeace constitue un fel este din Pleşeşti, un sat apropiat
alarmat în urma acestei interdicţii sabotaj al prohibirei alcoolului. In şi pentru că’n acest oraş şi-a făcut
şi au protestat la guvernul american acelaş timp a declarat îu public, că studiile primare şi liceale, — un
dar fără succes, căci când vasele uscaţii au creat legea dintr’un fana comitet de doamne din „Liga Drepu-
„Baltic,, şi „Berengaria" au intrat în tism absurd, de a-şi ajunge scopuri rilor şi Datoriilor Femeii“ în frunte
portul New-York, autorităţile ameri meschine politice şi nici decum, cu Dna Lucia 7eodorescu-Nichifor,
cane le-au confiscat toate beuturile. pentru a creia o stare de lucruri au luat iniţiativa ca să-i ridice un
Inzadar au fost toate lămuririle, că mai bună. (E greu de prevăzut, cine monument ,.maestrului“ iubit. Dacă
aceste beuturi sunt pentru pasageri va ieşi învingător din această luptă. bărbaţii n’au voit s’o facă, foarte
şi pentru echipaj la întoarcere, „u- Deocamdată „uscaţii“ au o mare su frumos e din partea acestor doamne
scaţii“ n’au voit să admită nici o perioritate, fiindcă şi preşedintele cari şi-au găsit de a lor datorie să
scuză. Societăţile de navigaţie au Harding este de partea lor. imortalizeze îz bronz — drept re
protestat cu energie şi au cerut pe OmiiTiicire complectă a alcoolis cunoştinţă, — pe acel ce înfocat a
cale judecătorească, să fie ferite de mului va fi'însă foarte anevoioasă, luat apărarea drepturilor femeii. Şi
astfel de molestări. Având credinţă înainte de ce lumea nu se va fi iniţiativei doamnelor s’a alăturat şi
în succesul intervenţiei lor, socie convins singură de marele pericol grupul de literaţi şi intelectuali lo
tăţile au trimis alte vase în aceleaşi ce i-l rezervă acest venin îngrozitor. cali constituiţi în cenaclu literar,
condiţii spre coasta americană. Ast Românii noştri — din nenorocire „Academia Bârlădeană“ în frunte
fel au pornit bine garnisite cu beu — n’au ajuns să-şi deschidă ochii cu subtilul poet G. 7utoveanu.
turi vapoarele „France“, „Aquita- în faţa marei primejdii ce-i ame Şi în timp de doi ani, prin sub
nia“, „Adriatic“ şi „Ohio“. ninţă. Ei vin din America anti-al- scripţii, festivaluri, şezători şi cea
Francezii se crede, că vor ridica coolică cu,»fabrici portative“ de spirt, iuri literare s’a strâns un fond de
un straşnic protest împotriva mole nişte destilatoare primitive purtate 50.000 lei, care s’a dat maestrului
stărilor americane. In Anglia însă în desagi, cu cari în ţara prohibi sculptor /. Dimitriu-Bărlad, un alt
„uscaţii“ americani au găsit apără ţiei îşi fabricau singuri din aluat fiu al acestui oraş, pentru lucrarea
tori energici printre oamenii de dospit alcool nepurificat, care di operei sculpturale. Acum monumen
seamă ai ţării, cum de pildă este struge ucigător toate organele. tul fiind gata, — care-i de-o artă
Lloyd George, care în timpul din Despărţămintele „Astrei“ ar pu şi reuşită naturală admirabilă, —
urmă a luat cu hotărâre apărarea tea să înscrie în conferinţele lor şi s’a aşezat pe o alee din frumoasa
politicei anti-alcoolice a Americei lupta împotriva celui mai mare duş şi vestita grădină publică a Bârla
împotriva „celui mai mare blestem man tare s’a aliat cu elementul ji dului, chiar pe locul favorit poetu
al societăţii moderne“, după cum se dovesc împotriva neamului, îndeo lui, unde venea ades să se inspire
exprimă singur. „Americanii,—spune sebi în părţile nordice ale ţării. ?i să scrie chiar sub acelaş arbore.
