Page 9 - 1923-14
P. 9
25—VII 1923 C O S I N Z E A N A Pag. 217
cut. Sub umbrarul cafenelei lui mi-ai da în schimbul ei zece vieţi ţetă bizantină pururea sigură: fe-
Mehmet, ce-i drept, credincioşii sorb să adaug o vorbă măcar. meea. Or, de data aceasta reţeta
cafeaua ocupând aceleaşi locuri; Iar când, într’un târziu, barca dădu greş. Haremul, întocmit cu ra
măsuţe, bărbi, turbane, totul este mă îndepărta de casă, aveam im finament oriental trebui disolvat. In
cum a fost, dar oamenii Mephisto, presia că inima mea era un ghem cartea lui Alah însă pare că a fost
sunt alţiii. de pe care de acolo din casă o scris prinţului, să cunoască totuşi
Şi pe Mehmet îl face un altul. mână nevăzută depăna încet, firul. prin femee, bucuria şi durerea ace
Simţiam cum mi se strânge ceva La dreapta mea. vilele europeni stei vieţi, lntr’o zi, trecând pe aici,
în piept, când am apucat pe sub lor din Terapia îşi muiau icoana în orin faţa moşeei, dânsul întâlni o
zidul grădinei lui Celebi, barcagiul apele albastre. Mai în sus. Stambu- roabă, o circasiană, de o frumseţe
Am stat o bună bucată de vreme lul străpungea văzduhul cu mina- atât de mare, încât dânsul rămase
în fata portiţei, mereu zăvorită. Ci- reţii lui. trăsnit. A doua zi, circasiana era în
preşii au crescut mari şi liliacul din casa prinţului.
colţ s’a lăţit ca un ţăran lacom, o- XX. La anul roaba născu un băiat.
cupând aproape tot frontul. Cei doi Acesta trebuia să moară, fiindcă le
nuci, cari atunci erau svelţi şi ti Contesa Danilovicz, care locueşte gea nu îngădue ca moştenitorul să
neri, nu mai erau de recunoscut. în acelaşi otel m’a îrvitat să o în aibe copii de parte bărbătească atât
Plopşorii de către mare îşi tremu soţesc. Deşi nu prea dispus, căci timp cât regentul este încă în viaţă.
rau însă şi acum frunzele arginţii vizita mea la Kaulidjam’a desechi- Medjid însă a declarat că va a-
ca’n neuitatele seri de demult. Sin librat sufleteşte niţel, am primit. In păra cu sabia viaţa feciorului său.
gură casa am găsit-o neschimbată. mod firesc, cunoscând mentalitatea Palatul la aparenţă a cedat. La
Ascunsă în verdeaţă, cu olanele aco europenilor am propus Pera şi Ga- câteva luni însă prinţul a fost in
perite de muşchi, am găsit-o încre lata. Dânsa ridică ochii mari, de un vitat Ia o vânătoare. Când a venit
menită în liniştea care o înconjoară. albastru curios la mine şi zice: — acasă, nu mai găsi nici pe circa
De-ai şti, cu câtă teamă m’am a- Ceeace-mi ofere Pera sau Galata siană, nici băiatul. Doi albaneji cre
propiat de ciocanul de lemn. pot vedea în oricare ora? din Apus, dincioşi străjuiau şi morţi intrarea
Simţiam perfect de bine şi des- vreau să văd un colţ turcesc, o la harem.
luşiam clar lupta pe care o dedeau icoană din Răsărit. Nimeni n’a ştiut ce s’a întâmplat.
înlăuntrul meu cele două tabere. Era Curios, ce timbru are vocea femeii Prinţul s’a zbuciumat un an doi în
cât pe aci să dau ascultare aceleia acesteia. dureri şi accese de furie.
care mă sfătuia să plec, să nu mai Vom merge deci la Tophane. A- Un şir întreg de nevinovaţi au
caut ceeace nu mai pot găsi. colo e încă Turcia, acolo e Răsări plătit cu viaţa lor taina aceasta. O
tul. Trecem prin strade înguste cu
Dar eu m’am lăsat convins de viaţă întreagă Abdul-Medjid a căutat
cealaltă şi ciocanul de lemn izbi în caldarâmul stricat. Maidane largi mereu circasiana şi copilul. Şi o
scândura porţii, răscolind pentru o urmează, cu cete de copii, cari îşi viaţă întreagă Abdul-Medjid, sulta
clipă liniştea adormită. fac jocurile tacticos şi fără zgomot. nul, n’a mai cunoscut altă femee.
Un bătrân deschise şi văzându-mă O linişte de ţintirim aici, pretutin Aşa spune povestea.
tresări. Evident nu aşteptase un deni. Neguţătorii turci îşi sorb ne Dar, să mergem Doamnă, nu e
ghiaur. II întreb dacă mai locueşte tulburaţi cafelele în uşa dughianei, consult să ne surprindă seara în a-
aici Aii Celebi barcagiul. fără să te învrednicească de o sin ceste locuri. Când îmi întinse mâna,
Ah Mephisto! Bătrânul trecuse gură privire. Hamali spătoşi, încăr era rece. Lângă turnătoria de tunuri
deja de mult în raiul credinţei sale. caţi cu baloturi uriaşe trec prin mij tocmirăm un barcagiu. Când urcai
Cei doui feciori, lumina ochilor săi, locul străzii în pas cadenţat. De barca, mi-se păru, că în ochii po
Rah şi Selim, îşi închinară vieţile după un colţ, resare albă, împodo lonezei tremura o lumină stranie.
tinere padişahului în Trakia, în luptă bită cu beteală de aur ca o mireasă Pe ţărmul deta Üsküdar, se aprin
cu Bulgarii. Vei înţelege, că inima gata.de nuntă, moşeia lui Mah- deau tocmai becurile electrice.
mi se strângea de durere. Adastam med. Este singura moşee înze
acum ultima lovitură. Şi bătrânul strată cu clopote cari nu sună însă
turc mi-o dădu inconştient istorisind niciodată. Turcii „bătrâni“ n’ar în I Cărţi, reviste româneşti, I
cum Fatimah... rămasă singură şi gădui, odată cu viaţa, aceasta. La
:
fără sprijin primi vălul unu tinăr această biserică venia, cu vădită plă I franceze, germane, etc. |
de prin părţile Brunei. cere odinioară, Sultanul Abdul-Med- I hârtie, articole de birou, |
Mai mult, nu ştia să-mi spue. In jid. Avea şi o poveste.
schimb mi-a putut citi de pe faţă Luarătn loc în umbra groasă a I maşini de scris == I
atât cât i-a ajuns să înţeleagă ro doi platani uriaşi, pe o piatră ră
stul meu aci. Bun ca toţi moslinii, sturnată. Să-i spui povestea pentru c confecţie de hârtie şi
rosti câteva cuvinte de mângăere de ce venia Abdul-Medjid cu atâta plă | imprimate de orice %
cari nu-mi mai amintesc. Un gând cere în această moşee. | natură la: ?
pribegit îmi dădu un îndemn, li Ascultă Doamnă!
cerui voie să întru puţin în grădină. Când Abdul-Medjid era numai j Librăria, Papetăria* Tipografia j
Cu gestul larg al omului cu suflet moştenitorul tronului, dedea cele mai
bun mă pofti înlăuntru. frumoase nădejdi pentru viitor. Cum | LEPAGE Cluj |
Mephisto! Cuprinzi tu ce a trecut însă regenţilor niciodată nu le con
prin sufletul meu în acele clipe? vine, ca urmaşii lor să devie prea Cereţi cataloage, liste
Era, ca şi când învelit în pânză populari, mai marii curţii s’au gân j şi oferte. 3—6
ţesută din raze de soare, m’aşi fi dit cum ar putea sugruma ambiţia
coborât în mormânt. Nu pot, de tinărului prinţ. Invocară vechea re
