Page 4 - 1923-15
P. 4
Pag. 2 2 8 Ê ô S l N Z È À N À 10—Vili 1923
colectivă de fine de an al celor mai Cum s’a sfârşit Stambolinsky
talentaţi elevi şi eleve, dovedindu-
ne un progres remarcabil, dându-ne Corespondentul din Bulgaria al Stambolinsky, ajutat de fratele său
la lumină câteva talente adevărate unei reviste franceze istoriseşte amăa format la iuţeală două colbane,
cari prin muncă stăruitoare vor atinge de câte 200 de oameni şi a început
nunte asupra sfârşitului tragic în
cu siguranţă culmea artei. durat de şeful regimului agrarian, înaintarea spre oraşul ’ Tâtar Ba-
Amintim’ între tinerii expozanţi din cari extragem şi noi unele date zargic. Pe drum i s’au ataşat şi alţi
lucrările doamnei Elena Chiffa deo interesante pentru cetitorii noştrii. partizani. In urma lor veniau încăr
potrivă de bine în aquarel, pastel Aceste date ilustrează într’un mod cate pe camioane arme şi muniţiuni.
şi oleiu. Interieururile ei puteau expresiv această nouă dramă bal Comandantul garnizoanei din Ţa-
purta semnătura oricărui bun pictor. canică. tar-Bazargic colonelul Wassilief avea
Tablourile, portretele ei poartă fi- Stambolinsky se găsia în proprie numai 30 de soldaţi. Fără a-şi pierde
neţa şi subtilitatea unui suflet di tatea sa rurală aproape de comuna sângele rece a înarmat populaţia şi
stins ’artistic. Având un simţ per Slavovitz, când a avut loc lovitura a trimis-o împotriva lui Stambo
fect de culori, prin muncă statornică de stat din 9 Iunie. Casa, care în linsky, la vre-o 2'/ km. departe de
2
va ajunge o bună pictoriţă de care cepuse să şi-o zidească în mijlocul oraş în apropierea râului Topolnitza
se va mai vorbi şi scrie mult. unei vii, o grămădeală de zidărie a avut loc o ciocnire între trupele
Dl Nicoară dovedeşte multă ener fără nici un stil, cu un acoperiş as noului guvern şi ale fostului şef
gie Caracteristica sa sunt temele în cuţit nu era încă terminată. Cu toate agrarian, care ar fi triumfat, dacă
drăzneţe pe car le atacă şi termină colonelul Wassilief n’ar fi primit,în
cu bun succes. tărire delà Filipopoli două tunuri şi
Prea ultramodern dl Szakâcs, cu două plutoane de cavalerie. La auzul
toate aceste însă dacă îşi va mo canonadei ţăranii au luat-o la fugă.
dera bogăţia de culori violete şi In ziua de 11 Stambolinsky a rămas
albastre va da tablouri mult apre aproape izolat. In tovărăşia câtorva
ciate. săteni, el a luat-o spre munţi. Două
D-şoara Mokosiny ne-a dat câ zile în urmă în 12 şi 13 dictatorul
teva ’pânze reuşite din care se des bulgar rătăcea prin munţi însoţit de
face un suflet înţălegător al fru fratele său şi câţiva credincioşi, flă
mosului artistic. mânzi, pentrucă ţăranii nu le mai
Tablourile d-şoarei Ber^nyi tră dădeau nimic de’ mâncare, teinân-
dează multă voinţă şi îndrăzneală du-se de represalii. In ziua de 14
şi sperăm că o muncă serioasă va epuizat de foame şi de obosialăs’a
delătura toate--mu^le neajunsuri de. decis să coboare la şes numai sin
colorit ale începutului. gur. Primarul din satul Golak l’a
D-şoare Devay ne-a prezentat câ recunoscut şi cu toate protestările
teva desene bine prinse şi caracte l’a arestat şi l’a condus pe jos la
rizate. Vetren la vreo 5 km. de Golak. So
Acest început de artă dorim să sind aci, Stambolinsky, demoralizat
fie începutul unei vieţi artistice mai a telegrafiat la Sofia, că se predă.
intensive în oraşul nostru, unde lu Cu automobilul a fost pornit la
mea a prins dragoste şi urmăreşte Sofia, însoţit de căpitanul Harlacof
cu multă atenţie şi chiar sprijineşte Vila lui Stambolinsky in Slavovitz, înainte şi de câţiva soldaţi, cari aveau mi
de a o părăsi şeful agrarian. In această
materialiceşte şi moraliceşte toate vilă s’au găsit o mulţime cte hârtii şi fo siunea sâ-l transporte în capitală.
manifestările artistice de acest gen. tografii compromiţătoare pentru Stambo In Tatar-Bazargic a trebuit să fie
linsky
AEMILIUS păzit de furia mulţimei, care voia
să-l linşeze. După ce a scăpat de
acestea el îşi adunase aci arme şi aci a cerut lui Harlacof să treacă
I Cărţi, reviste româneşti, I muniţiuni şi-şi formase o gardă per pe acasă prin Slavovitz, pentru a-şi
sonală de vre-o 40 soldaţi şi jan lua rufărie şi actele mai importante.
| franceze, germane, etc. | darmi. Şeful gărzii a consimţit. Era ceasul
| hârtie, articole de birou, | Din primul moment în ziua de 9 şase seara. In automobilul în care
Iunie un maior fusese însărcinat să se găsia Stambolinsky mai luaseră
I maşini de scris =—= I prindă şi să aresteze pe Stambo loc căpitanul Harlacof şi încă doi
linsky. Maiorul însă nu avea decât ofiţeri. Dincolo de satul Kara-Musal
K confecţie de hârtie şi câţiva oameni. Aşa că în momentul drumul le-a fost deodată barat de
% imprimate de orice când a dat de fostul şef al guver trunci de arbori aşezaţi de-a curme
nului bulgar, a crezut mai nimerit zişul. Deodată îşi fac apariţia vreo
| natură la: |
să înceapă tratative cu un subofiţer 30 de ţărani, cari ridică pe Stam
| Librăria, Papetaria* Tipografia j de-al lui Stambolinsky. Numai după bolinsky, lăsând pe însoţitori în
ce a primit un refuz categoric de drum. Imediat aceştia au dat alarma *
| LEPAGE Cluj | predare s’au început un schimb de punând în urmărirea fugarului câ
focuri, care s’a terminat cu retra teva detaşamente în direcţia mun
Cereţi cataloage, liste gerea maiorului, deoarece în ajuto telui delà Eledjik, în cotrô se în- ‘
rul gărzii şefului agrarian veniseră dreptase. In dimineaţa zilei de 15
şi oferte. 4—6
o mulţime de ţărani din Slavovitz unul dintre detaşamente a avut *
şi din satele vecine. şansa să-l descopere. Somat să se
