Page 5 - 1923-15

10—VIII 1923 ■ Pag. 229

predea, Stambolinsky dat ordin în comuna sa natală în Slavoivtz este de enormă, încât ar umplea un
sâ se deschidă focul. Soldaţii cari fetele au primit cu flori pe soldaţii ocean, care s’ar întinde pe. supra­
îl urmăriră au tras şi ei şi fostul noului guvern, cari veniseră să de- faţa Europei, până Ia o adâncime
dictator al Bulgariei, care se credea sarmeze ultimii partizani ai lui Stam­de 66 metri.
cu câteva zile mai înainte stăpân bolinsky. Acest fapt singur este în stare
pe situaţie, cade lovit la cap şi în In capitală, clasa burgheză a săr­ să ne dea o iluzie despre enorma
piept de soldaţii ţărei sale. bătorit în mod ceremonios căderea energie ce o radiază soarele numai
Căpitanul Harlacof, sosit la faţa tirăniei agrariene. Trupele cari ocu­ pe pământ.
locului a recunoscut cadavrul şi cum pau oraşul în primele zile ale lo- Mulţi savanţi s-au ocupat, tocmai
era o căldură înăbuşitoare a dat viturei de stat, n’au fost forţate să din cauza aceasta cu problema fo-
ordin, să fie înmormântat pe loc. ţină nicio o ordine, pe care ni­ losirei acestei energii formidabile.
Prin sforţările sale Stambolinsky menea n’a turburat-o. Generalul La- Este natural că energia soarelui, ca
a dat dovadă în cele câteva zile de zaroff, noul gnvernator a! oraşului, căldură, numai în ţările calde se
apărare de o rară energie. Şi poate, a fost purtat în triumf. poate folosi, se poate transforma în
că ar fi reuşit chiar să-şi organizeze Lovitura de stat din 9 Iunie din energie folositoare, pentrucă acolo
o rezistenţă durabilă, dacă ţăranii Bulgaria poate servi ca exemplu insclaţia este mai puternică, iară
nu l’ar fi părăsit cu atâta uşurinţă. tuturor acelora, cari cred, că pot cerul acolo este mai mult timp se­
Ca o dovadă este feptul, că chiar stăpâni fără voinţa poporului. nin, ca pe la noi.
Încercări în sensul de a îmaga-
zina căldura soarelui s’au făcut mai
de mult în Egipt, mai cu seamă.
Era vorba ca prin un sistem com­
plicat de oglinzi, căldura solară să
De prof. A. Maior producă într’un cazan, încălzirea
O energie enormă ne stă încă la apei, care evaporând ar produce o
De mult timp cercurile ştiinţifice
şi inginereşti, discută o problemă dispoziţie, o energie care mişcă at­ muncă oare care, aşa cum produc
arzătoare nu pentru ziua de astăzi mosfera, produce vânturile şi fur­ cazanele locomotivelor noastre. A-
şi de mâine, ci arzătoare pentru tunile, cauzează fluxul şi refluxul cest sistem însă nu a dat efecte
generaţiile viitoare. mărei, încălzeşte globul pământului, dorite, fiindcă numai o mică parte
Este vorba de resursele de ener­ — este energie soarelui. a căldurii soarelui s’a putut folpsi.
gie, resurse de cari ne folosim în­ Energia soarelui aşa este de pu­ Aparatul cu un cuvânt era imper­
continuu astăzi, fără ca momentan ternică încât numai pe ecuatorul fect.
să ne dăm seamă de împrejurarea
că oare aceste resurse sunt deja
epuisabile.
Dar sâ ne explicăm !
De vr’o 150 ani încoace, de când
putem zice că avem technică mo­
dernă, încontinu ne folosim de
lemnele pădurilor noastre, şi de
cărbunele minelor reslăţite prin di­
feritele ţări ale globului. Toate a-
ceste lemne şi toţi aceşti cărbuni
servesc trebuinţelor culturei noastre,
pentru a mâna maşinile cari ne
produc în fine atâta confort.
In timpul din urmă, şi căderile
de apă, încep a fi întrebuinţate pen­
tru a ne produce, mai cu seamă
energia electrică.
Dar cercetările ultimilor decenii
au dat nişte rezultate cam surprin­
zătoare. Că lemnele pădurilor de
pe suprafaţa pământului nu pot
produce energia totală de care a-
vem lipsă — aceasta o ştim cu
toţii.
Geologii, englezi şi americani însă
au dovedit, că dacă tot aşa vom
folosi şi cărbunii, atunci în 200—
300 ani, toţi cărbunii vor fi epui-
saţi. Un aparat pentru concentrarea căldurii solare după
lată dar problema îngrijorătoare. profesorul Marcuse.
Ce vom face când nu vom mai
dispune de cărbuni? Ce resurse pământului se evaporează anual Acum un savant neamţ apare cu
mai sunt ca să ne putem folosi şapte sute bilioane metri cubici de un nou aparat pe teren, acest apa-
de ele? apă. Cantitatea aceasta de apă aşa rat, reprodus în figura alăturată, sc