Page 7 - 1923-15
P. 7
10—Vili 1923 C O S I N Z E A N A Pag. 231
Lumea pierdută nostru negru, care apăruse în vâr
ful ţancului încărcat de cutii cu
cacao şi de pesmeţi — lucruri pe
Roman de A. Conan Doyle care ni le-am putut asigura în mo
— Urmare — dul încercat şi eri, cu ajutorul funiei,
l-am poruncit să-şi reţie pentru sine
CAPITOLUL X. ciorul meu. E o lipitoare enormă, din lucrurile pe care le aveam încă
„Am trăit minunate întâmplări“ încă neclasificată, mi se pare. la poalele stâncei, atâtea de câte
— Prima roadă a ostenelilor
Am trăit minunate întâmplări, şi crede că va avea nevoe timp de
altele tot pe atât de minunate se noastre —•_ zise Challenger în tonul două luni, restul să-l dea Indianilor,
produc întruna. Tot stocul de hâr lui de profesor pedant, săc. — Nu ca remuneraţie pentru serviciile a-
tie, de care dispun constă din cinci avem decât să-i dăm un nume, şi duse şi pentrucâ ne duc la Amazon
foi de notiţe, şi un mototol de eu cred, că cel mai potrivit este, scrisoarea mea de eri. Câteva cea
hârtie de ambalaj, şi nu am decât după descoperitorul ei Ixodes Ma- suri mai târziu i-am văzut mergând
un singur stilograf; cu toate aceste loni. Sunt sigur, tinere prietene, că înşiruiţi unul Ia spatele celuilalt,
până voi avea un petec de hârtie nu se poate asemăna mica incon- departe, pe şesul de jos, ducând
şi o picătură de negreală, şi până venienţâ, că acest animal te-a în fiecare în cap câte o legătură mare.
îmi voi mai putea mişca mâna am ţepat, cu gloria neperitoare de aţi Mergeau spre râu, pe calea
în continuu să aştern pe hârtie im avea pe vecie înscris numele în care am fâcut-o împreună. Zambo a
presiile şi experienţele noastre, registrele zoologiei. Spre nenorocul ocupat cortul nostru dela poalele
nostru ai strivit acest specimen
dupâce fiind noi singurii oameni, din stâncilor, şi a rămas acolo: singura
întreg neamul omenesc, cărora li frumos, în momentul perfectei Iui noastră legătură cu lumea de din
s’a dat să vadă asemenea lucruri, saturaţiuni. afară.
mi se pare de o extraordinară im — Vierme spurcat! zisei. Iar acum trebuia să hotărâm asu
portanţă să le fixez până când încă Profesorul Challenger îşi ridică pra celor ce aveam de făcut. Am
îmi sunt recente în amintire, şi mustrător sprâncenele grele, şi îşi părăsit locul dintre tufele pline de
înainte de a ne strivi soarta, care apăsă mâna pe umărul meu. lipitori, şi îndepărtându-ne ceva am
ni se face încă tot inevitabilă. Dacă — Dta trebue să-ţi cultivi un ochiu ajuns la o poeniţâ încunjuratâ de toate
Zambo va putea vre-odatâ să ducă de om de ştiinţă şi să te strădueşti părţile de arbori, crescuţi des a-
scrisorile aceste pe râu în jos, sau să-ţi însuşeşti un fel ştiinţific de a proape unul într’altul. In mijlocul
dacă, prin oarecare minune îmi va vedea lucrurile. In faţa unui om cu luminişului erau presărate câteva
fi dat să le duc eu vre-odatâ acasă, o fire filosofică, după cum sunt şi lespezi mari de piatră, iar lângă ele
sau, în fine, venind pe urmele eu, lipitoarea, cu un proboscis în un izvor cu apă rece, bună. Ne-am
noastre vre-un viitor exploror — formă de lance, şi cu stomacul ei aşezat aici, într’un neaşteptat con
ajutat poate de un aeroplan per foarte elastic, e un lucru al naturei, fort, să discutăm primul nostru plan
fecţionat — va găsi teancul meu tot atât de măreaţă şi frumoasă, ca strategic asupra invaziunei în acea
de însemnări — în oricare caz, şi păunul, sau o auroră boreală. sta nouă ţară. In frunzişul arborilor
sunt sigur, că şirele pe care le Mă doare, când te aud vorbind de cântau paseri — am remarcat mai
scriu acum sunt destinate nemu- ea într’un ton atât de nedemn. Nu ales una, cu un glas curios neplă
rirei, ca însemnările fidele ale celei mă îndoesc însă, că cercetând sâr- cut, pe care nu-1 auzisem înainte —
mai extraordinare aventuri. guincioşi, vom fi în stare să mai dar în afară de aceste sunete, nu
In dimineaţa, care a urmat zilei găsim asemenea specimene fru era în jurul nostru nici un semn de
când am fost tradaţi de blăstâmatul moase, pe cari să ni le păstrăm pen viaţă. /
Gomez, s’a început o nouă etapă tru îmbogăţirea ştiinţelor. Gândul dintâi ne-a fost să ne
a experienţelor noastre. Primul in — Nici eu nu mă îndoesc de a- alcătuim un fel de inventar al lu
cident, care s’a produs nu era de ceasta, — zise sarcastic Summerlee, crurilor pe care le aveam cu noi,
natura să-mi fac o bună părere — mai ales, că în momentul acesta ca să ştim pe ce ne putem bizui.
despre locul în care eram blocaţi. chiar, a dispărut un asemenea spe Cu lucrurile pe care le-am adus cu
Când m’am trezit din o aţipeală cimen frumos după gulerul Dvoastre.noi şi cele pe cari ni le-a livrat
care m-a cuprins după ce se făcuse Challenger sări de trei coţi în aer, Zambo eram bine echipaţi. In vede
ziuă, îmi căzură ochii pe un lucru mugind ca un taur, şi îşi rupse a- rea primejdiilor de care puteam să
foarte curios de pe piciorul meu. proape hainele de pe el, în graba fim încujuraţi, mai mult ne liniştea
In somn mi s’a fost ridicat puţin lui să le lapede. Eu şi cu Summerlee împrejurarea, că aveam cu noi cele
pantalonii pe picioare, lâsându-mi râdeam nebuni, aşa, că nici nu i-ain patru arme ghintuite, vre-o mie trei-
descoperit piciorul deasupra ciora prea putut ajuta profesorului. In fine sute gloanţe rotunde, o armă cu
pilor, într-un loc, cât ai pune palma. am reuşit sâ-i descoperim spatele alice, însă abea osutăcincizeci car
In locul acesta, pe piele, aveam o monstruos (cinci şchioape lăţime!) tuşe cu gloanţe expanzive. Proviziuni
ciorchină mare, purpurie. Alarmat, Trupul îi era o pădure de pâr ne aveam destule pe cel puţin câteva
m-am ridicat şi am pus mâna, să gru, din desetul căreia am reuşit să săptămâni, tutun în abundenţă, mai
văd ce poate fi, când, spre oroarea vânăm lipitoarea, înainte de a-şi a- departe câteva aparate ştiinţifice, un
mea, ciorchina se sparse între de plica sublimul ei proboscis. telescop şi un bun binoclu. Am
getele mele, împroşcând sânge în Ne-am încredinţat că tufeje din adus toate efectele noastre în poiana
toate părţile. Ţipetul meu, plin de jur erau pline de asemenea „fru amintită, şi ca o primă măsură de
greaţă, a adus lângă mine pe amân moase specimene“ şi ne-am grăbit prevedere, am tăiat cu sâcurile şi
doi profesorii. să părăsim acest loc de tabără. cuţitele noastre un morman de tufe
— Foarte interesant — zise A trebuit însă mai înainte să ne cu spini, înfundând cu ele golurile
Summerlee, plecându-se spre pi aranjăm afacerile cu credinciosul dinte arbori, într’un cerc de vre-o