Page 7 - 1923-15
P. 7

10—Vili 1923                                C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                          Pag. 231

                      Lumea pierdută                                          nostru negru, care apăruse în vâr­
                                                                              ful  ţancului  încărcat  de  cutii  cu
                                                                              cacao şi de pesmeţi — lucruri pe
                               Roman de A. Conan Doyle                        care ni le-am putut asigura în mo­
                                                                 — Urmare —   dul încercat şi eri, cu ajutorul funiei,
                                                                              l-am poruncit să-şi reţie pentru sine
                CAPITOLUL X.              ciorul meu. E o lipitoare enormă,   din lucrurile pe care le aveam încă
        „Am trăit minunate întâmplări“    încă neclasificată, mi se pare.     la  poalele  stâncei,  atâtea  de  câte
                                            —  Prima  roadă  a  ostenelilor
         Am trăit minunate întâmplări, şi                                     crede  că  va  avea  nevoe  timp  de
      altele  tot  pe  atât  de  minunate  se   noastre —•_ zise Challenger în tonul  două luni, restul să-l dea Indianilor,
      produc întruna. Tot stocul de hâr­  lui de profesor pedant, săc. — Nu   ca remuneraţie pentru serviciile a-
      tie, de care dispun constă din cinci   avem decât să-i  dăm  un nume, şi   duse şi pentrucâ ne duc la Amazon
      foi  de  notiţe,  şi  un  mototol  de   eu  cred,  că  cel  mai  potrivit  este,   scrisoarea mea de eri. Câteva cea­
      hârtie de ambalaj, şi nu am decât   după  descoperitorul  ei  Ixodes Ma-   suri mai târziu i-am văzut mergând
       un singur stilograf; cu toate aceste   loni. Sunt sigur, tinere prietene, că   înşiruiţi  unul  Ia  spatele  celuilalt,
       până  voi  avea  un  petec de  hârtie   nu  se  poate  asemăna  mica  incon-   departe,  pe  şesul  de  jos,  ducând
      şi o picătură de negreală, şi până   venienţâ, că acest animal te-a în­  fiecare în cap câte o legătură mare.
      îmi voi mai putea mişca mâna am     ţepat, cu gloria neperitoare de aţi   Mergeau  spre  râu,  pe  calea
      în continuu să aştern pe hârtie im­  avea  pe  vecie  înscris  numele  în   care am fâcut-o împreună. Zambo a
       presiile  şi  experienţele  noastre,   registrele zoologiei. Spre nenorocul   ocupat  cortul  nostru  dela  poalele
                                          nostru  ai  strivit  acest  specimen
       dupâce fiind noi singurii oameni, din                                  stâncilor, şi a rămas acolo: singura
      întreg neamul omenesc, cărora li    frumos, în momentul perfectei Iui   noastră legătură cu lumea de din­
       s’a dat să vadă asemenea lucruri,   saturaţiuni.                       afară.
       mi se pare de o extraordinară im­    —  Vierme spurcat! zisei.            Iar acum trebuia să hotărâm asu­
       portanţă să le fixez până când încă   Profesorul Challenger îşi ridică  pra  celor  ce  aveam  de  făcut.  Am
       îmi  sunt  recente  în  amintire,  şi   mustrător sprâncenele grele, şi îşi   părăsit locul dintre tufele pline de
       înainte de a ne strivi soarta, care   apăsă mâna pe umărul meu.        lipitori, şi îndepărtându-ne ceva am
       ni se face încă tot inevitabilă. Dacă   — Dta trebue să-ţi cultivi un ochiu  ajuns la o poeniţâ încunjuratâ de toate
       Zambo va putea vre-odatâ să ducă   de om de ştiinţă şi să te strădueşti   părţile  de  arbori,  crescuţi  des  a-
       scrisorile aceste pe râu în jos, sau   să-ţi însuşeşti un fel ştiinţific de a   proape unul într’altul. In mijlocul
       dacă, prin oarecare minune îmi va   vedea lucrurile. In faţa unui om cu   luminişului  erau  presărate  câteva
       fi dat să le duc eu vre-odatâ acasă,   o fire filosofică, după cum sunt şi   lespezi mari de piatră, iar lângă ele
       sau,  în  fine,  venind  pe  urmele   eu,  lipitoarea,  cu  un  proboscis  în   un izvor cu apă rece, bună. Ne-am
       noastre vre-un viitor exploror —   formă de lance, şi cu stomacul ei   aşezat aici, într’un neaşteptat con­
       ajutat  poate  de  un  aeroplan  per­  foarte elastic, e un lucru al naturei,   fort, să discutăm primul nostru plan
       fecţionat  —  va  găsi teancul meu   tot atât de măreaţă şi frumoasă, ca   strategic asupra invaziunei în acea­
       de  însemnări  —  în  oricare  caz,   şi  păunul,  sau  o  auroră  boreală.   sta nouă ţară. In frunzişul arborilor
       sunt  sigur,  că  şirele  pe  care  le   Mă doare, când te aud vorbind de   cântau paseri — am remarcat mai
       scriu  acum  sunt  destinate  nemu-   ea într’un ton atât de nedemn. Nu   ales una, cu un glas curios neplă­
       rirei, ca însemnările fidele ale celei  mă îndoesc însă, că cercetând sâr-   cut, pe care nu-1 auzisem înainte —
       mai extraordinare aventuri.        guincioşi,  vom  fi  în  stare  să  mai   dar  în  afară  de  aceste  sunete,  nu
         In dimineaţa, care a urmat zilei   găsim  asemenea  specimene  fru­  era în jurul nostru nici un semn de
       când am fost tradaţi de blăstâmatul   moase, pe cari să ni le păstrăm pen­  viaţă. /
       Gomez, s’a început o nouă etapă    tru îmbogăţirea ştiinţelor.           Gândul  dintâi  ne-a  fost  să  ne
       a experienţelor noastre. Primul in­  —  Nici eu nu mă îndoesc de a-  alcătuim un fel de inventar al lu­
       cident, care s’a produs nu era de   ceasta, — zise sarcastic Summerlee, crurilor  pe  care  le  aveam  cu  noi,
       natura  să-mi  fac  o  bună  părere  — mai ales, că în momentul acesta  ca  să  ştim  pe  ce  ne  putem  bizui.
       despre locul în care eram blocaţi.  chiar, a dispărut un asemenea spe­  Cu lucrurile pe care le-am adus cu
       Când  m’am  trezit  din  o  aţipeală  cimen frumos după gulerul Dvoastre.noi  şi  cele  pe  cari  ni  le-a  livrat
       care m-a cuprins după ce se făcuse   Challenger sări de trei coţi în aer,  Zambo eram bine echipaţi. In vede­
       ziuă, îmi căzură ochii pe un lucru  mugind ca un taur, şi îşi rupse a-   rea primejdiilor de care puteam să
       foarte curios de pe piciorul meu.  proape  hainele  de  pe  el,  în  graba   fim încujuraţi, mai mult ne liniştea
       In somn mi s’a fost ridicat puţin   lui să le lapede. Eu şi cu Summerlee împrejurarea, că aveam cu noi cele
       pantalonii pe picioare, lâsându-mi  râdeam nebuni, aşa, că nici nu i-ain  patru arme ghintuite, vre-o mie trei-
       descoperit piciorul deasupra ciora­ prea putut ajuta profesorului. In fine sute  gloanţe  rotunde,  o  armă  cu
       pilor, într-un loc, cât ai pune palma.  am reuşit sâ-i descoperim spatele  alice, însă abea osutăcincizeci car­
       In locul acesta, pe piele, aveam o   monstruos (cinci şchioape lăţime!)  tuşe cu gloanţe expanzive. Proviziuni
       ciorchină mare, purpurie. Alarmat,  Trupul îi era o pădure de pâr ne­  aveam destule pe cel puţin câteva
       m-am ridicat şi am pus mâna, să  gru, din desetul căreia am reuşit să  săptămâni, tutun în abundenţă, mai
       văd ce poate fi, când, spre oroarea  vânăm lipitoarea, înainte de a-şi a-  departe câteva aparate ştiinţifice, un
       mea, ciorchina se sparse între de­  plica sublimul ei proboscis.       telescop  şi  un  bun  binoclu.  Am
       getele mele, împroşcând sânge în     Ne-am încredinţat că tufeje din   adus toate efectele noastre în poiana
       toate părţile. Ţipetul meu, plin de  jur  erau  pline  de  asemenea  „fru­  amintită, şi ca o primă măsură de
       greaţă, a adus lângă mine pe amân­ moase specimene“ şi ne-am grăbit  prevedere, am tăiat cu sâcurile şi
       doi profesorii.                    să părăsim acest loc de tabără.     cuţitele noastre un morman de tufe
         —  Foarte  interesant  —  zise      A trebuit însă mai înainte să ne   cu spini, înfundând cu ele golurile
       Summerlee, plecându-se spre pi­     aranjăm afacerile cu credinciosul  dinte arbori, într’un cerc de vre-o
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12