Page 8 - 1923-15

Pag. 232 — C O S 1 N Z E A N A - - - - - - - - - - --------------------------- 10—VIII. 1923

cincisprezece yarzi în diametru. A- seam era explorarea acestei noui durea de alăturea. Ne-am oprit cu
cesta avea să ne fie pentru moment ţâri. Ne-am convins cu ochii, că lo­ toţii să examinăm urmele mon­
cartierul nostru general — locul cul acesta era populat de unele crea­ struoase. Dacă de fapt a fost o pa­
de retragere în caz de primejdie, turi necunoscute lumei, şi aveam sere — şi oare care animal ar mai
şi magazia efectelor noastre. L-am şi dovada schiţelor lui Maple White, putea avea asemenea urme? — ur­
numit „Fortul Challenger“. care ne avertizau, că vom avea mele ei erau cu atât de mult mai
- -Era la amiaz când am terminat poate a face şi cu alţi monştrii si mari decât ale unui struţ, încât
lucrările de fortificare, dar căldura mai înspăimântători, şi mai primej- mărimea paserei ni-se părea dea-
nu era prea mare, având platoul, atât dioşi. Scheletul, pe care l-am găsit dreptul enormă. Lordul lohn privi
în temperatură cât şi în vegetaţie ca baza peretelui din stâncă, stră­ îngrijorat în jur, şi strecură două
caracterul unei zone stâmpărate. Intre puns de firele de bambus, ne do­ cartuşe în arma lui de elefanţi.
arborii, care ne încunjurau am recu­ vedea mai departe, că platoul e lo­ — Sunt gata să-mi pun în joc
noscut fagi, stejari, chiar şi meste­ cuit şi de o rasă de oameni, duş­ întreaga mea reputaţie de vânător,
ceni. Un gigantic arbore-gingko, în- mănoşi streinilor: nu putea ajunge că urma este proaspătă. Fiinţa a-
trecând toţi arborii din jur, îşi înălţa altfel în situaţia în care l-am vă­ ceasta nu a trecut pe aici cu m^j
deasupra fortului nostru coroana zut, decât fiind aruncat de pe vâr­ mult de zece minute inainte. Pri­
uriaşe, cu frunzişul de colie. In um­ ful stâncii în lancea trestiilor. Situ­ viţi, cum izvoreşte încă apa din
bra îui ne urmam sfatul, ascultând aţia noastră, alor patru oameni în- urmele ma» adânci. Pe Iupiter! Uite
părerile Lordului John, care în ceasul potmol ţi aici fără nădejde de scă­ aici urma alteia, mai mici.
acesta de importante acţiuni a pre­ pare, era fără îndoială plină de fel Da, alăturea de cele mari se în­
luat comanda noastră. de fel de primejdii, şi am aprobat şiruiau altele, de aceleaş fel, dar
— Atâta vreme, cât nu ne-a sim­ fără nici o discuţie toate măsurile cu mult mai mici.
ţit nici un animal sau vre-un om, de prevedere, pe care ni le-a pro­ — Dar despre aceasta ce ziceţi?
suntem în siguranţă. Din clipa însă, pus îndelunga esperienţă a Lordu­ strigă triumfător profesorul Sum-
când vor găsi că noi suntem aici, lui John. Dar era peste putinţă să merlu, arătând o urmă, ce părea a
ni se vor începe fără îndoială greu­ rămânem aici, în pragul acestei lumi unei mâini de om, cu cinci degete,
!
tăţile. Nu avem n ci un indian, că a tainelor, când ne ardeau sufletele împletită între urmele cu trei de­
ne-ar fi găsit până acum. Aşadară de nerăbdare să înaintăm, să pă­ gete.
problema noastră este să rămânem trundem până în inima ei. — Wealden ! srtigă extaziat Cbal-
tăcuţi şi să spionăm cuprinsul ţării In urmare am închis intrarea ce­ lenger, Am mai văzut asemănătoare
acesteia. Înainte de a ne depune tăţii noastre cu grămeji de tufe în lutul de Vealden. Sunt urmele'
cărţile de vizită la vecinii nostrii, cu spini, şi am părăsit tabera, lă- unei creaturi, care umblă în două
trebue să ştim cu cine avem a face. sându-ne efectele la adăpostul ba­ picioare, stând aproape drept şi spri-
— Dar va trebui să înaintăm — ricadelor improvizate. Apoi am îna­ jinindu-se din când în când în la­
am îndrăznit să observ. intat încet, cu băgare de seamă în bele de dinainte, înzestrate cu cinci
— Fără îndoială băete dragă! necunoscut, urmând cursul pârâiaşu­ degete. Nu e pasere, dragul meu
Vom înainta. Dar cuminte. Nu ne lui care izvorea din izvorul nostru, Roxton — nu e pasere !
este îngăduit să ne aventurăm mai cu gândul, ca la întoarcere să avem — Un mamifer?
departe decât de unde ne putem o sigură călăuză în el,' — Nu; reptilă — un iguanodon.
întoarce uşor la această bază de Abea am plecat, şi am găsit Nici o altă fiinţă nu ar fi putut
operaţii a noastră. Şi înainte de semne, care ne-au încredinţat şi lăsa o asemenea urmă. Înainte cu
toate nu vom face puşcâturi decât mai mult, că vom vedea minuni. vre-o nouăzeci de ani au pus pe
în cazul când va fi vorba de viaţă Dupe câteva sute de yarz de pă­ gânduri rămăşiţele unor asemenea
şi de moarte. dure deasă, compusă din arbori, urme, păstrate în lutul întărit, pe
— Dar ieri Dta ai împuşcat — dintre care pe mulţi nu-i cunoşteam, un vrednic doctor din Lussex; dar
zise Summerlee. dar pe care botanistul expediţiei cine în lume ar fi putut nădăjdui
— Ai dreptate : nu puteam să fac noastre, Summerlee i-a identificat să aibă faţă un şir întreg de ase­
altfel. Dar ieri sufla un vânt puter­ imediat ca fiind feluri de conifere menea urme, proaspete?
nic şi înspre înafară. Nu cred, că de mult pierite din lumea de din­ Ultimele cuvinte le spuse şoptind
a străbătut pocnitura armei departe afară — am ajuns într-un ţinut, şi am rămas cu toţii tăcuţi, încre­
pe platou. Dar un lucru: cum să unde pârâul se lăfăia într’un ochiu meniţi. Mergând apoi pe cărarea
numim noi ţara aceasta? Cred, că destul de mare. In calea noastră trasă de urme, am trecut mlaştina
sunteţi de acord să-i dăm un nume. creştea un deset de trestii de o şi o frânghie de pădure care o în-
S'au făcut diferite propuneri, mai formă curioasă, învrâstate cu enor­ cunjura de partea opusă. Dincolo
puţin fericite, dar cea alui Challen­ me ferege, mişcându-se încet în era o poiană mare, iar în ea am
ger a rămas definitivă. vântul care se pornise. Deodată văzut cinci creaturi, cele mai extra­
— Nu poate avea decât un sin­ Lordul lohn, care mergea înaintea ordinare, pe care mi le-am putut
gur nume, zise. Va fi numită după noastră, se opri cu mâna ridicată. imagina vre-odată. Ascunşi în tu­
pionerul, care a descoperit-o, se va — Priviţi aici — -zise. Pe Dum­ fele din marginea pădurii, am putut
chema Ţara Maple- IVhite. Şi Ţara nezeu! aceasta trebue să fie urma să le observăm, mult timp, hodi­
Maple-White i-a rămas numele, şi strămoşului tuturor paserilor din niţi.
cu acest nume figurează şi în harta lume. Erau cinci, — două dintre fiin­
cu desenarea căreia m-au îucredin- In glodul din marginea bălţii erau ţele aceste adulte, trei încă pui.
ţat tovarăşii mei. Sunt'sigur, că în imprimate urmele enorme ale unui Aveau o mărime enormă. Puii erau
viitoarele hărţi ale lumei i se va picior de pasere, cu trei degete. cât nişte elefanţi, pe când cei doi
menţine acest nume. Creatura, orice fel ar fi fost ea, a bătrâni erau departe de toate fiin­
Problema în faţa căreia ne gă­ trecut prin baltă şi a intrat în pă­ ţele pe care le-am văzut până atunci.