Page 14 - 1923-16-17

Pag. 254 C O S I N Z E A N A 10—IX 1923

în legătură cu forţele plutonice — acoperit de admirabile flori — cele zurăm dimineaţa. Nu ne putem în­
mi se pare uşor de stabilit, că aici mai multe albe sau galbene, culoa­ chipui ce să însemneze acest curios
se găseşte, undeva asfalt în formă rea caracteristică a florei primcvale, fenomen.
liberă, lichidă, şi că aceste creaturi dupâcum ne-au spus profesorii. In Am mai văzut o mulţime de ani­
au ajuns, în vre-un fel, în contact câte un loc terenul era cu totul în­ male mărunte, arici, furnicar sol­
cu aceste substanţe. Mi se pare velit de ele, şi pe când înaintam, zos, mistreţ, bălţat la păr, cu colţi
însă de o mai mare importanţă cufundâudu-ne până în genunchi în încârligaţi. ’ Odată printr’un luminiş
chestiunea acelui monstru carnivor, acest feeric covor, ne înbâtam de ce se deschidea între arbori în oare
care şi-a lăsat aici sângeroasele intensul parfum pe care îl răspân­ care depărtare am văzut o colină
urme, pe care le vedem. Din cele deau. Albina noastră, aceiaş, avea surie, peste care trecea în sărituri
esperiate până acum putem stabili, aici copios seceriş, şi I3 tot pasul largi un animal enorm, cafeniu. Trecu
că platoul nostru nu este mai mare ne încunjura cu zumzetul ei. Mulţi atât de îngrabă, încut nu ne-am pu­
decât o plasă din Anglia. Intre gra­ arbori, pe subt poala cărora am tre­ tut da seama cu certitudine ce era
niţele lui relativ strâmte, au dăinuit cut îşi atârnau crengile grele de anume; dacă însă era de fapt un
să trăiască în cursul alor nenumă­ fructe, dintre care multe ne erau cu­ cerb — cum susţinea lordul John
raţi ani, alăturea, animale, care în noscute, altele cu totul nouă. Luând — era un cerb de mărimea taran-
lumea din afară s’au fost de mult seama, din care fructe se ospetează dului gigantic irlandez, a cărui ră­
stins. Aşa fiind, este clar în ochii paserile, am putut încunjura orice măşiţe se găsesc din când în când
mei, că într-o periodă de timp a- primejdie de înveninare, şi ne-am în săpăturile ce se fac în locurile
tât de lungă s’ar părea natural că adans o savoroasă nouă pleasă în mlăştinoase ale patriei mele.
creaturile carnivore, înmulţindu-se menu-ul nostru. In desişul, prin De când cu misterioasa vizită,
netulburate, rând pe rând să stâr­ care înaintam, am găsit o serie de pe care ne-o făcuse cineva sau ceva
pească speţele din a căror carne cărări bătăturite făcute de fiare, în lipsa noastră, ne întoarcem tot­
trăiau, şi sau să-şi schimbe regimul iar în locurile apătoase am dat de deauna cu oarecare teamă la tabăra
carnivor, sau să moară şi ele, de mulţimi de fel de fel de urme, cu­ noastră. De data aceasta, însă, ne­
foame. Vedem cu ochii, lucrurile rioase, între care am recunoscut şi am găsit lucrurile neatinse, aşa cum
nu s’au petrecut în felul acesta. cele ale iguanodonului. Intr’o po­ le-am lăsat noi. In seara aceia am
Trebue să presupunem aşadar, că iană am văzut de nou o turmă dea- avut o aprinsă discuţie asupra si­
balanţa naturei e salvată prin o ceste creaturi, păscând paşnic Lor­ tuaţiei actuale, şi a planurilor no­
piedecă oarecare, care pune limite dul John, care le-a privit lung prin astre pentru viitor, pe care trebue
numărului acestor fioroase creaturi. binoclu, ne-a încunoştinţat că şi să o redau cu oarecare amploare,
Una dintre cele mai importante aceste exemplare purtau pata de dupăce în urma ei s’a luat hotărâ­
probleme, a căror deslegare e de astfalt, decât în altă parte a trupu­ rea unei noui escurzii, care avea
datoria noastră, este să găsim care lui, decât iguanodonul pe care îl vă­ să ne aducă în urmă precize cu-
e piedeca aceasta înţeleaptă, şi în
ce fel operează ea. Am toată nă­
dejdea, că în curând vom avea „Nu»l
prilegiul să putem studia de aproape
natura dinosaurului carnivor. i n t r e c i
— Iar eu, din partea mea aş
nădăjdui, să nu ni se prezinte a- c u n i m i c
cest prilegiu — observai.
Profesorul s’a mulţumit să în­ d a r i l găseşti
crunte din sprâncenele stufoase,
aşa cum face dascălul, când se p r e t u t i n d e n i “
obrăzniceşte vre-un deavol de copil.
— Dl profesor Summerlee, poate Gexa Hejrcieg
are de făcut vre-o observare... —şi
£ei doi savanţi nu au întârziat să fabrica che-
se înalţe într-o atmosferă ştienţifică mita, Cluj.
eterică, unde au început să cum­
pănească cu extraordinară fineţă po­ 5-21 Mlb Lyold 1732
sibilitatea metamorfozării animalelor,
şi repercusiunile naturale ale Împu­
ţinării hranei.
in ziua aceia am mai esplorat o
mică parte a platoului, evitând să
ne apropiem de mlaştina pterodac-
tililor, şi înaintând înspre ost dela
locul nostru de taberă. In partea
aceasta se întindeau păduri compacte,
înfundate cu tufârii atât de dese,
încât abea puteam să ne tăiem calea.
Până acum am zăbovit asupra
ororilor acestei Ţări alui Maple
White; dar moneda avea şi aici o
a doua faţă; tot drumul nostru era