Page 15 - 1923-16-17
P. 15

10—IX 1923                                   C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                          Pag. 255


       noştinţe  asupra  Ţării  lui  Maple   —  Mie  mi  se  pare,  zise  lordul,   Mărturisesc,  că  argumentaţia  lui
       White.  Discuţia  a  deschis-o  Sum-  că  ar  fi  un  lucru  de  nimic  să  ne   Summerlee,  pe  când  şi-o  desvolta,
       merlee.  Toată  ziua  a  fost  înţepat,  întoarcem  în  London,  înainte  de  a   mi  s’a  părut  cu  totul  rezonabilă.
       ursuz,  şi  acum  o  întrebare  a  lordu­  mai  cunoaşte  o  serie  întreagă  de   Până  şi  Challenger  a  fost  pus  pe
       lui John asupra programului zilei de   lucruri,  care  până  acum  ne  sunt   gânduri  de  eventualitatea  să  nu-şi
       mâine,  i-a  dat  prilegiu  şă-şi  verse   necunoscute.                 poată  vedea  duşmanii  blamaţi  de
       tot veninul.                          —  Eu din partea mea — zisei —  dovada  făcută,  ceace  ar  fi  cazul,
         — Singurul lucru cuminte ce ar fi   nu  aş  îndrăzni  să  întru  în  redacţia   dacă  aceasta  dovadă  nu  ar  ajunge
       trebuit  să’l  facem  şi  azi,  şi  şi  pe   gazetei  mele  şi  să  dau  faţă  cu  bă­  nicicând în faţa detractorilor lui.
       viitor,  este  să  căutăm  vre-o  cale  să   trânul  Mc.Ardle,  în  starea  de  acum.   —  Problema  coborârei  noastre,
       scăpăm  din  cursa  în  care  am  căzut.  (Mă ierţi dragă dle Mc Ardle, că re­  mărturisesc, e la prima vedere enormă;
       Voi vă zdrobiţi capul cum să întrăm   pet  fără  încunjur  vorbele  mele?,)   zise,  dar  nu  dubitez  nici  o  clipă,
       mai  adânc  în  acest  ţinut.  Eu  cred,   Nu  mi-ar  ierta  nicicând,  că  i-am   că  ea  va  putea  fi  rezolvită  de  in­
       că  ar  trebui  să  ne  căznim  să  găsim  făcut  un  raport  atât  de  necomplet.   teligenţa  mea.  Sunt  gata  să  aprob
       cum să ieşim din el.                De  alt  fel,  mi  se  pare,  că  e  păcat  punctul  de  vedere  al  colegului  meu,
         —  Mă  miră  Domnule  —  urlă  de  vremea  pe  care  o  petrecem  dis­  că  o  prea  lungă  zăbovire  în  •  Ţara
       Challenger,  răsfirându-şi  barba  ma-  cutând  acest  lucru,  dupăce,  chiar  Maple  White  ar  putea  fi  dăună­
       jestoasă  —  mă  miră,  că  un  om  de   de  am  voi  să  ne  coborâm  de  aci,   toare,  şi  că  în  curând  va  trebui  să
       ştiinţă  se  poate  dimite  la  asemenea   nu o putem face,             ne ocupăm intenziv de problema în­
       ignobile gânduri. Dv. Vă găsiţi într’o   —  E o risipă de energie dacă fa­  toarcem  noastre.  Refuz  însă  cu  ho­
       ţară,  care  ofere  naturalistului  am­  cem  altceva  decât  să  ne  căutăm   tărâre  să  fac  un  pas  barem  înapoi,
       biţios  un  aşa  vast  teren  de  înălţă­  calea  spre  casă  —  murmură  Sum­  câtă  vreme  nu  am  făcut  cel  puţin
       toare  cercetări,  cum  nu  a  mai  oferit  merlee  din  dosul  lulelei  sale  veş­  o  superficială  examinare  a  acestei
       nici  una  de  când  e  lumea,  şi  totuşi   nice.  Daţi-mi  voe  să  vă  reamintesc,  ţări,  şi  câtă  vreme  nu  putem  să
       dv.  propuneţi  să  o  părăsim  înainte  că  am  venit  aici  cu  un  mandat  bine   ducem  cu  noi  o  cât  de  rudimentară
       de  a  ne  fi  câştigat  decât  unele  ele­  definit,  primit  la  meetingul  Institu­  hartă a ei.
       mentare cunoştinţe despre ea şi cele   tului de zoologie din London. Man­  Profesorul  Summerlee  murmură
       ce  le  cuprinde.  Mă  aşteptam  la  alt­  datul  nostru  era  să  dovedim  vera­  nerăbdător.
       ceva  din  partea  dv.  dle  profesor  citatea afirmaţiilor Profesorului Chal­  —  Două zile am explorat — zise
       Summerlee.                          lenger.  Azi  suntem  în  situaţia  —   —  de  dimineaţa  până  seara,  şi  to­
         —  Nu  trebue  să  scăpaţi  din  ve­  o  recunosc  —  să  girăm  cu  numele   tuşi  nu  suntem  nici  cu  un  fir  mai
       dere însă — zise acru Summerlee     nostru  aceasta  veracitate.  In  urmare  înţelepţi  asupra  geografiei  acestui
       —  că  în  London  eu  am  o  mare   mandatul  nostru  e  perfect  îndepli­  loc,  decât  cum  eram  când  am  pus
        clasă,  a  cărei  studenţi  sunt  daţi   nit.  Cât  priveşte  cercetările  amă­  piciorul  mai  întâi  aici.  E  clar,  că  e
        pe  mâna  unui  foarte  spălăcit  locum   nunţite,  care  sunt  a  se  face  asupra   acoperită  aceasta  ţară  cu  păduri
        tenens.  Şi  împrejurarea  acesta  însă   acestului  platou:  ele  sunt  aiât  de   dese,  şi  că  ne-ar  trebui  luni  întregi
       face  diferenţă  situaţia  mea  de  a   vaste,  încât  numai  o  expediţie  nouă,   până  am  putea-o  străbate  în  lung
        dtale,  dle  profesor  Challenger,  du-   numeroasă,  înzestrată  cu  echipa­  şi  lat,  şi  am  putea  schiţa  raportul
        păce,  încât  ştiu  eu,  dv.  nu  aţi  con­  ment  special  ar  putea  să  aibă  pre­  dintre  singuratecele  ei  părţi.  Ar  fi
        simţit  să  primrţ-nicicând  o  însărci­  tenţia  să  le  îndeplinească.  Dacă   diferent  în  cazul,  dacă  am  avea  un
        nare în învăţământul serios al ţării.  ne-am  încăpăţina  să  facem  noi   pisc  central,  de  unde  am  putea  mâ­
          —  Adevărat — zise Challenger.   aceste  cercetări,  s’ar  obţine  un  sin­  neca,  dar  e  platou,  într-una  platou,
       —  Eram  convins,  că  ar  fi  un  sac­  gur  rezultat:  că  nicicând  nu  ne-am   coborându-se  încolo,  după  cât  ştim
        rilegiu să sustrag dela cercetări ori­  mai  întoarce  acasă  cu  importantele   până  acum.  Cu  cât  vom  înainta  mai
        ginale  un  creer  capabil  de  mari   descoperiri,  pe  care  am  reuşit  să   depărte,  cu  atât  vcm  putea  avea
        lucruri,  de  dragul  unei  ocupaţiuni   le  facem  şi  până  acum.  Profesorul   mai  puţin  nădejdea  unei  generale
        mai  inferioare,  lată  de  ce  am  refu­  Challenger  a  găsit  mijlocul  să  ne  privelişti.
        zat consecvent orice chemare mi s’a   urcăm  în  acest  platou,  pe  care  îl   Inspiraţia  mi-a  venit  în  clipa
       făcut pentru catedre.               credeam  inaccesibil;  eu  cred,  că  aceasta.  Din  întâmplare  rni-au  că­
          —  De  pildă?  Care  chemare?  în­  ar  trebui  să-l  rugăm  să  pună  de   zut ochii pe trunchiul enorm a gigan­
       treba  Summerlee  cu  un  râs  sarcas­  nou  în  mişcare  ingeniositatea  Dsale   ticului copac, care îşi întindea cren­
       tic.  Lordul  John  însă,  se  grăbi  să   în  scopul  să  găsească  mijlocul  şi   gile  deasupra  taberei  noastre.  Dacă
       treacă  discuţia  pe  un  teren  mai  pu­  pentru  a  ne  coborî,  şi  a  ne  întoarce   grosimea  trunchiului  întrecea  aşa
       ţin războinic.                      în lumea noastră, din care am pornit.  de mult pe cea a celoralalţi arbori,


                                                   AMERICANA/!                             A APĂRUT


                                                         VÂNZAREA                 FUMde JERTFĂ
                                                        EXCLUSIVĂ:
                                                                                    poezii de TEODOR MURĂŞAN
                                                                                       PREŢUL 20 LEI, ŞI PORTO
                                                   Librăria LEPflGE Cluj
                                                                                   De vânzare la principalele librării
                                                   C e r e ţ i . o f e r t I             şi la autor în Turda.
                                                   5-6
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20