Page 15 - 1923-16-17
P. 15
10—IX 1923 C O S I N Z E A N A Pag. 255
noştinţe asupra Ţării lui Maple — Mie mi se pare, zise lordul, Mărturisesc, că argumentaţia lui
White. Discuţia a deschis-o Sum- că ar fi un lucru de nimic să ne Summerlee, pe când şi-o desvolta,
merlee. Toată ziua a fost înţepat, întoarcem în London, înainte de a mi s’a părut cu totul rezonabilă.
ursuz, şi acum o întrebare a lordu mai cunoaşte o serie întreagă de Până şi Challenger a fost pus pe
lui John asupra programului zilei de lucruri, care până acum ne sunt gânduri de eventualitatea să nu-şi
mâine, i-a dat prilegiu şă-şi verse necunoscute. poată vedea duşmanii blamaţi de
tot veninul. — Eu din partea mea — zisei — dovada făcută, ceace ar fi cazul,
— Singurul lucru cuminte ce ar fi nu aş îndrăzni să întru în redacţia dacă aceasta dovadă nu ar ajunge
trebuit să’l facem şi azi, şi şi pe gazetei mele şi să dau faţă cu bă nicicând în faţa detractorilor lui.
viitor, este să căutăm vre-o cale să trânul Mc.Ardle, în starea de acum. — Problema coborârei noastre,
scăpăm din cursa în care am căzut. (Mă ierţi dragă dle Mc Ardle, că re mărturisesc, e la prima vedere enormă;
Voi vă zdrobiţi capul cum să întrăm pet fără încunjur vorbele mele?,) zise, dar nu dubitez nici o clipă,
mai adânc în acest ţinut. Eu cred, Nu mi-ar ierta nicicând, că i-am că ea va putea fi rezolvită de in
că ar trebui să ne căznim să găsim făcut un raport atât de necomplet. teligenţa mea. Sunt gata să aprob
cum să ieşim din el. De alt fel, mi se pare, că e păcat punctul de vedere al colegului meu,
— Mă miră Domnule — urlă de vremea pe care o petrecem dis că o prea lungă zăbovire în • Ţara
Challenger, răsfirându-şi barba ma- cutând acest lucru, dupăce, chiar Maple White ar putea fi dăună
jestoasă — mă miră, că un om de de am voi să ne coborâm de aci, toare, şi că în curând va trebui să
ştiinţă se poate dimite la asemenea nu o putem face, ne ocupăm intenziv de problema în
ignobile gânduri. Dv. Vă găsiţi într’o — E o risipă de energie dacă fa toarcem noastre. Refuz însă cu ho
ţară, care ofere naturalistului am cem altceva decât să ne căutăm tărâre să fac un pas barem înapoi,
biţios un aşa vast teren de înălţă calea spre casă — murmură Sum câtă vreme nu am făcut cel puţin
toare cercetări, cum nu a mai oferit merlee din dosul lulelei sale veş o superficială examinare a acestei
nici una de când e lumea, şi totuşi nice. Daţi-mi voe să vă reamintesc, ţări, şi câtă vreme nu putem să
dv. propuneţi să o părăsim înainte că am venit aici cu un mandat bine ducem cu noi o cât de rudimentară
de a ne fi câştigat decât unele ele definit, primit la meetingul Institu hartă a ei.
mentare cunoştinţe despre ea şi cele tului de zoologie din London. Man Profesorul Summerlee murmură
ce le cuprinde. Mă aşteptam la alt datul nostru era să dovedim vera nerăbdător.
ceva din partea dv. dle profesor citatea afirmaţiilor Profesorului Chal — Două zile am explorat — zise
Summerlee. lenger. Azi suntem în situaţia — — de dimineaţa până seara, şi to
— Nu trebue să scăpaţi din ve o recunosc — să girăm cu numele tuşi nu suntem nici cu un fir mai
dere însă — zise acru Summerlee nostru aceasta veracitate. In urmare înţelepţi asupra geografiei acestui
— că în London eu am o mare mandatul nostru e perfect îndepli loc, decât cum eram când am pus
clasă, a cărei studenţi sunt daţi nit. Cât priveşte cercetările amă piciorul mai întâi aici. E clar, că e
pe mâna unui foarte spălăcit locum nunţite, care sunt a se face asupra acoperită aceasta ţară cu păduri
tenens. Şi împrejurarea acesta însă acestului platou: ele sunt aiât de dese, şi că ne-ar trebui luni întregi
face diferenţă situaţia mea de a vaste, încât numai o expediţie nouă, până am putea-o străbate în lung
dtale, dle profesor Challenger, du- numeroasă, înzestrată cu echipa şi lat, şi am putea schiţa raportul
păce, încât ştiu eu, dv. nu aţi con ment special ar putea să aibă pre dintre singuratecele ei părţi. Ar fi
simţit să primrţ-nicicând o însărci tenţia să le îndeplinească. Dacă diferent în cazul, dacă am avea un
nare în învăţământul serios al ţării. ne-am încăpăţina să facem noi pisc central, de unde am putea mâ
— Adevărat — zise Challenger. aceste cercetări, s’ar obţine un sin neca, dar e platou, într-una platou,
— Eram convins, că ar fi un sac gur rezultat: că nicicând nu ne-am coborându-se încolo, după cât ştim
rilegiu să sustrag dela cercetări ori mai întoarce acasă cu importantele până acum. Cu cât vom înainta mai
ginale un creer capabil de mari descoperiri, pe care am reuşit să depărte, cu atât vcm putea avea
lucruri, de dragul unei ocupaţiuni le facem şi până acum. Profesorul mai puţin nădejdea unei generale
mai inferioare, lată de ce am refu Challenger a găsit mijlocul să ne privelişti.
zat consecvent orice chemare mi s’a urcăm în acest platou, pe care îl Inspiraţia mi-a venit în clipa
făcut pentru catedre. credeam inaccesibil; eu cred, că aceasta. Din întâmplare rni-au că
— De pildă? Care chemare? în ar trebui să-l rugăm să pună de zut ochii pe trunchiul enorm a gigan
treba Summerlee cu un râs sarcas nou în mişcare ingeniositatea Dsale ticului copac, care îşi întindea cren
tic. Lordul John însă, se grăbi să în scopul să găsească mijlocul şi gile deasupra taberei noastre. Dacă
treacă discuţia pe un teren mai pu pentru a ne coborî, şi a ne întoarce grosimea trunchiului întrecea aşa
ţin războinic. în lumea noastră, din care am pornit. de mult pe cea a celoralalţi arbori,
AMERICANA/! A APĂRUT
VÂNZAREA FUMde JERTFĂ
EXCLUSIVĂ:
poezii de TEODOR MURĂŞAN
PREŢUL 20 LEI, ŞI PORTO
Librăria LEPflGE Cluj
De vânzare la principalele librării
C e r e ţ i . o f e r t I şi la autor în Turda.
5-6