Page 17 - 1923-16-17

10-IX. 1923------------------------------------ - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - Pag. 257

puteam constata, că sunt vietăţi, e- creatura îşi putea oare culca în îngrozitor. E datoria noastră să sal­
rau însă prea îndepărtate decât să palmă degetul cel mare? văm ştiinţei cele ce am văzut aici,
le pot fixa felul. — Nu am observat; nu ştiu. şi să cedăm altora ulterioarele ex­
Din partea, unde ne găseam noi, — Avea coadă ? pediţii. Doar şi DV. Dle Challenger,
înspre lacul central, loc de 5—6 — Nu. aţi admis aceasta, înainte de a ne
mile, se întindeau păduri dese, pre­ — Cu picioarele putea prinde? procura Dl Malone harta.
sărate ici şi colo cu câte o poie­ — Nu cred să se fi putut mişca — Ei bine, — zise Challenger,
niţă. La picioarele mele, aproape cu atâta uşurinţă şi repeziciune între — admit şi eu, că m’aş simţi şi eu
vedeam poiana iguanodonilor, iar crengi, dacă nu putea prinde şi cu talpa. mai hodinit, dacă aş şti în ’mânile
mai depărtişor vedeam, o deschiză­ — In America de Sud, dacă nu pretenilor noştrii rezultatele de până
tură în desişul arborilor, mocirla mă înşală memoria — Dl Summer­ acum ale expediţiei acesteia. Dar
pterodactililor. In cealaltă parte lee, mă poate controla — se găsesc până în clipa aceasta nici idee nu
însă, platoul prezenta un aspect cu treizeci şi şase specii de moimiţe, am, cum am putea să ne coborîm
totul deosebit. Aici stâncile bazal- dar până acum e necunoscută moima de, aici. Totuşi, dupăce până azi nu
tice din jurul platoului se conti­ antropoidă sud-americană. Deacum mi s’a prezentat vre-o problemă pe
nuau şi în interiorul lui, formând este clar, că ea există în ţinutul a- care să nu o poată soluţiona creerul
un şir de bastioane, înalte de vre-o cesta, si putem constata, că nu este meu inventiv — vă promit, că în­
douăsute picioare, cu o frânghie de de varianta gorilelor, care de altfel cepând de mâine am să-mi îndrept
pădure la picioarele lor. La baza nu au fost găsite nicâiri în afară de atenţiunea asupra problemei cobo-
acestor stânci roşietice, cu ceva Africa şi Ost. (Era cât pe aici să-mi rîrei noastre.
mai sus de poalele lor, vedeam prin scape vorba, privind pe Challenger, Aşa a rămas să fie. Sara, la lu­
binoclu o serie de adâncituri negre că mi-a fost dat să văd un văr dulce mina jucăuşe a focului şi a unei
fără îndoială orificiul unor peşteri. a gorilelor şi în Anglia... în Ken­ lumânări, am prelucrat prima hartă
In pragul unei peşteri lucea ceva sington, pentru prima dată ) Acesta a „Lumei pierdute“. Am desenat
alburiu, fără să-mi pot da seama de aici e un tip bărbos, mai spă­ la locul lui fiecare detaliu, pe care
ce anume era. Am schiţat pano­ lăcit în coloare, care trăeşte mai l-am notat din turnul de veghe al
rama aceasta, până când soarele mult între crengile copacilor. Pro­ meu. Creionul lui Challengar se
asfinţise cu totul, şi umbrele care blema, care trebue să o rezolvim roti peste elipsa albă, care nota pe
se lăsară .cu încetul m’au împiede­ mai întâi e, că acest neam se apro­ hartă lacul central.
cat să mai disting detailurile. Apoi pie oare mai mult de oameni sau — Cum să-l numim? întrebă.
m’am coborât la tovarăşii mei, care de moime. In cazul prim, verosimil — De ce nu aţi prinde dv. pri-
mă aşteptau nerăbdători la rădăcina se va prezenta ca ceeace se numeşte legiul acesta bun, ca să vă inmor-
copacului. Eu am fost eroul zilei ! în limbajul vulgar „inelul, care lip­ talizaţi numele? întrebă acru, sar­
Mie tni-a venit ideea, şi eu singur seşte“. E de datoria noastră să cău­ castic Summerlee.
am îndeplinit-o; şi aveam în mână tăm cât de curând soluţia acestei — Am toată încrederea, domnul
harta, care ne scutea de trudele probleme. meu, că numele Challenger, are
unei luni de zbatere pe terenuri — Nici poveste să avem aceasta drept să rămână posterităţii pe alte
grele, pline de necunoscute primej­ datorie! întrerupe brusc Summerlee. temeiuri, mult mai personale. Orice
dii. Tovarăşii mi-au strâns pe rând Acum, că graţie inteligenţei şi iste- „ignoramus“ e în stare să-şi silu-
mâna, recunoscători. Dar înainte de ţimei Dlui Malone — (mă iertaţi că iască numele nevrednic asupra pos­
a le explica detaliile hărţei mele, reproduc întocmai vorbele profeso­ terităţii, impunându-1 unui râu sau
a trebuit să le povestesc întâlnirea rului, fără să o fac din lipsă de mo­ munte. Nu am nevoe de o aseme­
mea din copac, cu pitecantropul. destie) — am reuşit să avem o nea statue.
— Să ştiţi, că toată vremea era hartă a ţinutului, singura şi nemij­ Summerlee, cu zimbetul acru pe
în copac, zisei. locita noastră datorie este, să ple­ buze, era pe cale să întreprindă un
— De unde crezi ? căm întregi şi sănătoşi din acest loc nou asalt, când se grăbi să inter­
— Fiindcă tot timpul m’a obsedat vină lordul John.
—
Dta, tinere-amice-băiete, să
sentimentul, că ne păzesc ceva ochi botezi lacul, zice. Dta l-ai văzut
duşmănoşi. Par’că v’am amintit şi Cărţi, reviste româneşti, I mai întâi, şi pe Jupiter, dacă îi vei
DV. Dle Profesor Challenger. franceze, germane, etc. | zice „Lacul Malone“, nimenea nu
— Tinărul nostru prieten în tot va fi în drept să escepţioneze.
cazul mi-a amin+it aşaceva. El este hârtie, articole de birou, | — Oricum, să lăsăm în grija
singurul între noi, care e înzestrat | maşini de scris = = | prietenului nostru tânăr să-i dee
cu acel caracteristic temperament un nume, zise şi Challenger.
celtic, care îl poate face susceptibil confecţie de hârtie şi — Atunci — şi roşii deabinelea,
de asemenea impresii. imprimate de orice o simţeam — atunci, admiteţi să se
— Teoria telepatiei___ începe să numească „Lacul Gladys“.
esplice metodic Summerlee, umplân- natură la: — Nu ţi se pare, că ar fi mai
du-şi luleaua. | Librăria, Papetăria sî Tipografia j descriptiv, dacă i-am zice „Lacul
— E o chestiune prea vastă, de­ Central“? intrebă Summerlee.
cât să începem acum să o discutăm | LEPAGE Cluj | — Prefer să fie „Lacul Gladys“.
— zise Chalienger poruncitor. — Challenger mă privi cu simpatie,
k
Spune-mi — se adresă către mine Cereţi cataloage, liste şi clătină din cap zimbind:
în tonul unui episcop care exami­ şi oferte. 5—6 — Copiii sunt tot copii! zise. Se
nează băeţii în şcoala de repetiţie — va numi „Lacul Gladys“.
spune-mi, ai băgat de seamă, că (Va urma)