Page 18 - 1923-16-17
P. 18
Pag. 258 C O S I N Z E A N A 10-IX. 1923
Noul preşedinte al Asociaţiunii. Adu mulţi alţii, Românii au de suferit de pe
narea generală a Aosciaţiunii ţinută la Ti urma cutropirii jidoveşti, şi au a se teme
mişoara a ales prin aclamaţie preşedinte de tiranica şi hidoasa-i stăpânire.
al său pe dl Vasile Goldiş. Persoana nou „Răul fiind odată bine constatat, trebuie
lui îndrumător, care iea locul răposatului să i te opui şi să-l respingi cu victorie,
Andrei Bârsanu, este cunoscută în întreg iar in acest scop trebuie organizată re
cuprinsul ţării ca o marcantă personalitate zistenţa, coordonate eforturile naţionale.
politică, fost ministru, şi un bărbat, dela „Francezii cari sunt conştienţi de ace
care se mai aşteaptă să joace importante leaşi primejdii, cari vor să lupte pentru
roluri în viitor. Ea întruneşle, în adevăr, aceiaşi cauză, trimit un salut din inimă
cerinţele stabilite la iuţeală de dl Dr. Lu- şi o călduroasă dovadă de simpatie pa
paş, raportorul comisiunei de candidare trioţilor români gata de luptă aprigă
la postdl de preşedinte al Asociaţiunii: pentru apărarea vieţii şi a onoarei ţării lor“.
1. este personalitate culturalâ-reprezen- Cartea aceasta preţioasă, de 264 pagini,
tativă ; este necesară tuturor, care vor să cu
2. se bucură de autoritate necontestată; noască lupta de distrugere a elementul
3. e povăţuit de-o adâncă şi nefăţărită re- evreiesc. Ea se poate comanda la „Liber
ligiositate; tatea“ în Orăştie, jud. Hunedoarei, sau la
4. se bucură de încrederea deplină a mem librării. Costul unui exemplar 35 Lei.
brilor Asociaţiunii ; şi
5. poate să-şi mute domiciliul la Sibiu,
urmând exemplul răposatului Andrei
Bârseanu. Ce soarte ne aşteaptă. Bunul nostru
Criza literară ardeleană. In ultimul * glob terestru, pe care-I călcăm în picioare,
număr al revistei „Ţara Noastră“ într’un fără să ne gândim niciodată la bunătăţile
articol asupra publicaţiilor literare din Statuia lui Iancu. Oraşul Cluj dispune ce ni le împarte cu o părintească îngrijire,
Ardeal, Dl Alexandru Hodoş, ajunge la de vre-o două milioane lei cu care să ri intră întrun nou pericol. După epoca de
următoarele şire concludente: „Şi Ardea dice in faţa teatrului naţional din Cluj o căldură, apoi de frig şi după diluviu este
lul n’are astăzi o revistă literară, împre statue marelui erou naţional Avram Iancu. ameninţat de o nouă pacoste. E vorba,
jurul căreia să vedem adunându-se pute Concursul pentru executarea acestei statui dacă putem da crezământ profetului Gre-
rile noastre prezente şi speranţele zilei a expirut la 1 Septemvrie şi comisia în gory, profesor la universitatea din Jale
de mâine. Dezorientarea e întristătoare. sărcinată cu aprobarea lucrărilor a găsit (America Nordică) să-şi peardă o mulţime
Deşertul acesta ne arde privirile. Să nu de bine să amâne hotărârea până la 1 Ia de ţări, cari se vor rupe de dânsul şi vor
răsară, de nicăiri, nicio îndreptare nouă?“ nuarie, nemulţumită, că nu s’au grăbit să în dispare marele neant al lumii.
— Suntem de acord, cu simpaticul re ceară cinstea de a ridica statuia toţi sculp Aşa de pildă se vor prăbuşi în întu-
dactor al „Ţării Noastre“ în ceea ce pri torii români, ci numai câţiva. După câte nerec Scandinavi«, Scoţia, o parte a Marei
veşte constatarea domniei sale cu privire ştim, la anul se serbează centenarul na Britanii, Statele Unite până la lacuri, o
la lipsa unei reviste literale ardelene, care şterii lui Avram Iancu şi statuia ar fi tre mare parte din Asia cu Siberia toată şi
s’adune in jurul ei „puterile noastre pre buit să se desvelească chiar cu acest pri America de Sud.
zente şi speranţele zilei de mâine“, dar lej, în prezenţa membrilor guvernului, care De România nu spune nimic, aşa, că
pentrucă gândul dsale nu este complet, au anticipat participarea lor la sărbătoarea îmbogăţiţii de râsboi îşi pot cheltui li
ne luăm voie să-l întregim noi. Nevoia aceasta. Ne gândim cum se va putea exe niştiţi enormele lor venituri, iar guvernele
unei reviste literare ardelene se impune, cuta în câteva luni acea statuie, care ar pot să-şi hrânecscâ fărâ grijă paraziţii.
fără îndoială. Dacă ea totuş nu răsare, reclama cel puţin un an, ca ea să fie gata
de nicăiri, de vină sunt nefastele împre la serbările centenarului Ini Iancu? Se va
jurări sociale de azi. Puţinii scriitori ar face desigur o lucrare de artă pripită sau Spiritul lui Harding în ispita, inven-
deleni au ajuns in trista situaţie de-a se se va amâna desvălirea, căci serbările cen ţioşii americani s’au gândit îndată după
privi intâi politiciani şi numai în planul tenarului nu se vor putea amâna, la nici
moartea preşedintelui Statelor Unite, să
al douilea literaţi. Plasaţi in angrenajul un caz. Primăria Clujului nu vede, de sigur, se pună în legătură cu spiritul lui pentru
diferitelor partide politice, ei au rupt din ridicolul acestei siţuaţîi.
a-i cere sfaturi pentru viitor. In deosebi
tre olalte toate legăturile literare şi sociale ♦ voiau să-l chestioneze asupra deslegării
şi purtând unii cu alţii polemici politice,
au ajuns să-şi piardă reciproc stima lite problemei Ruhrului şi a conflictului anglo-
Comemorarea lui Gh. Lazăr. La 30
rară, micşorându-şi valorile cu bună şti Septemvrie se va sărbători amintirea ma francez, cauzat de aceeaşi ploblemă.
Spre scopul acesta Jankeii voiau să an
inţă şi în chip metodic. Astfel nimic nu
mai există, ca să poată aduna la un loc relui Gheorghe Lazăr, mort acu-s o sută gajeze pe Conan Doyle renumitul autor
pe aceşti oameni, care formează „puterile de ani. Cu acest prilej se vor organiza al romanelor de senzaţie, care a mai
avut conversaţii cu morţi iluştrii Conan
mari serbări în satul Avrig, unde Gh. La
noastre prezente“ şi pilda lor înfluinţează
în chip înspăimântător „speranţele zilei zăr a văzut lumina zilei şi unde-şi doarme Doyle a refuzat insă să satisfacă dorinţa
Americanilor. El nu sufere nicio glumă
somnul de veci. Serbările le organizează
de mâine“, care se văd fără de nicio în I. P. S. Sa Mitropolitul Dr. Nicolae Bălan. cu lucruri de asemenea natură. A
drumare şi fără de niciun sprijin. Mai scula pe om din somn, îndată ce a închis
mult decât scumpetea hârtiei, mai mult * ochii i-s’a părut distinsului romancier o
chiar decât oribilia indeferenţă a publi
cului, cauza pentrucare Ardealul nu poate „Protocoalele înţelepţilor Sionului“. glumă de prost gust. Harding va trebui
să doarmă încă câteva zile, până când
avea deci revista sa literară îndrumătoare
este însaş fiinţa scriitorilor noştri arde O preţioasă contribuţie la lupta naţională spiritul lui odihnit, va putea fi deranjat.
pe care studenţimea română a pornit’o
După aceasta odihnă necesară, oricărui
leni. In clipa, în care numele scriitorilor
Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, I. U. cu atâta avânt şi cu atâta îndârjire şi mort, care a făcut lunga călătorie de pe pă
Soricu şi Alexandru Ciura ar forma de care vine să legitimeze aceasta luptă şi mânt până în rai, americanii vor fi sa
tisfăcuţi. Spiritul lui Harding le va tri
să o înteţească. Cartea este tradusă în
pildă chiagul unei serioase reviste literare,
criza aceasta ar dispărea, ca prin farmec româneşte de tânărul student Ion I. Moţa mite bezele
şi traducerea este urmată de o serie de
şi am putea din nou spune, că „un pu
ternic chiag sufletesc leagă la olaltă, in- comentarii şi anexe de mare valoare,
Tot la 4 minute un divorţ. Un jude
tr’un singur trup, pe slujitorii aceluiaş care întregesc şi verifică cuprinsul pro cător din California, anume Thomas a
tocoalelor, dându-ne înspăimântătoare de
ideal de luptă şi nu e o imagine, nu este
un gând, nu este un ritm, care să strice talii asupra primejdiei, pe care o repre făcut o statistică a divorţurilor in Statele
zintă pentru societatea omenească ele
armonia întregului“. — Pentru a porni Unite ale Americei şi a ajuns la concluzia,
însă lucrurile pe drumul acesta, se cere mentul jidovesc. că în fiecare an se fac 160.000 de divor
Traducerea este făcută din franţuzeşte
puţină jertfă şi nu ştim dacă scriitorii ar şi este precedată de o scrisoare către ţuri legale, adecă tot la patru minute unul.
Creşterea divorţurilor este de trei ori mai
deleni sunt capabili s’o aducă. Dacă ar
aduce-o, atunci... atunci n’am avea o Români a scriitorului francez Roger Lam- mare, decât a populaţiei. Tot la nouă că
sătorii este un caz de divorţ. Dela 1870
belin, care a tradus aceste „Protocoale“
criză literară, domnule Hodoş! *
din limba rusă. Scriitorul francez încheie până la 1917 numărul divorţurilor a cre
* astfel scrisoarea sa: „Mai mult, decât scut cu 400%- In 1870 au fost 24 de ca-
