Page 6 - 1923-16-17
P. 6

Pag. 246                           - - - - - C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - - -  10—IX 1923


               teafăr  de  atacul  furiosului  animal.  rului.  Cu  cehii  înholbaţi  spre  duş­  Isaccea şi Tulcea, — panorama ora­
               O  luptă  se  încinge  între  cei  doi   man  el  îşi  trage  ultima  suflare.  şului  acestuia  se  aseamănă  cu  ora­
               duşmani.  O  luptă  pe  moarte  şi  pe   Sângele  îi  curge  şiroaie  pe  nas  şi   şele  dalmatine,—  intrăm  pe  canalul
               viaţă.  Taurul  taie  aierul  cu  ascuţi­  pe  gură.  Viaţa  falnicului  animal  se  Sulina.
               şul  coarnelor,  făcând  mişcări  tur­  stânge  pentru  a  distra  zecile  de   Braţul  acesta  duce  cea  mai  mică
               bate  cu  capul.  Toreadorul  şef,  la   mii  de  oameni,  cari  aplaudă  sgo-   cantitate  de  apă,  totuş  fiind  cel  mai
               rândul  lui,  pândeşte  momentul  po­  motos pe învingător.            scurt  drum  la  mare  a  fost  canalizat
               trivit,  pentru  a-i  da  în  faţa  lovitura   S’a  încercat  şi  la  Pesta  odată   şi  e  îngrijit  de  Comisia  Europeană
               de  graţie,  căci  legile  luptei  nu  ad­  introducerea  acestor  lupte,  dar  fără   a  Dunării  făcându-1  accesibil  celor
               mit  un  atac  laş  pela  spate.  Lupta   rezultat,  căci  taurii  de  rasă  ungu­  mai  mari  vapoare  de  mare.  Canalul
               este  în  toiul  ei.  Deodată  taurul   rească n’au primit lupta.      îţi  face  impresia  unei  şosele  largi
               cade străpuns de suliţa adversa-                                        şi  vii.  De  altfel  aici  regiunea  îşi
                                                                                       schimbă  înfăţişarea.  Sălciile  devin
                                                                                       mai rari, în schimb malurile se aco­
               O excursiune în Delta Dunării                                           păr  de  trestiş.  Vapoare  nu  mai  în­
                                                                                       tâlnim,  totul  e  tăcere  şi  amorţire.
                                                                                       Te  cuprinde  un  simţ  al  singurătăţii
                                                                                       şi  te  miri  de  un  pescăruş,  ce  se
                                                         de Ioachim Rodeanu
                                                 asistent la lnstit. de Geografie al Univ. Cluj  leagănă  în  vânt,  sau  se  repede  ca
                                                                                       fulgerul  la  suprafaţa  apei.  Din  când
                  Cu  prilejul  unei  excursiuni  de   Sulina  aci  întâlnim  pentru  întâiaş   în  când  apare  în  apropiere  câte  un
               studii  din  vara  aceasta,  organizată   dată  scumpa  noastră  Dunăre,  palidă   ghiol,  —  lacurile  Deltei,  —  braţul
               şi  condusă  de  d-1  prof.  Dr.  V.  Me-   la  faţă,  de  mâlul  ce-1  poartă  spre   părăsit al Sulinei, sau câte o gârlă
               ruţiu,  dela  Universitatea  din  Cluj,  mare.  Părăsind  cheiul  portului  zgo­
               am  avut  fericita  ocazie,  să  cunosc   motos  lăsăm  în  urma  noastră  mul­
               una  din  cele  mai  interesante  şi  mai   ţimea  vapoarelor  de  diferite  tonaje
               pitoreşti  individualităţi  geografice   şi  ne  îndreptăm  în  sensul  curentului
               ale ţării noastre: Delta Dunării.  spre  mijlocul  apei.  De  aici  ni  se
                 Dunărea  înainte  de  revărsarea  sa  oferă  o  privelişte  de  o  rară  bogăţie
               în  Marea  Neagră  se  desface  în  trei  în  forme  şi  culori:  în  dreapta  dea­
               braţe  puternice,  —  cari  cu  litoralul   lurile  Măcinului  cu  vârfurile  ascu­
               mării  împreună  formează  un  triun-   ţite  îţi  reamintesc  piscurile  sălbatic
               ghiu asemănător grecescului „delta“,   dinţate  ale  Carpaţilor  Meridionali,
               — dând viaţă unei lumi imense de    în stânga malul basarabean în formă
                                                  de  pfage  se  îrrbină  m  orizontul  şi
                                                   la  mijloc  Dunărea  îşi  rostogoleşte
                                                  încontinuu  masa  gălbuie.  Privind  de
                                                  pe  vapor  suprafaţa  apei,  te  prinde
                                                  un  fel  de  somnolenţă,  care  te  face
                                                  să  vezi  ca  printr’un  păianjiniş  ma­
                                                  lurile  acum  mai  îndepărtate.  Con­
                                                  turul  fluviului  e  precizat  de  şireagul
                                                  fără  sfârşit  al  sălciilor,  care  sechio-
                                                  răsc somnoros în oglinda apei. Iden­
                                                  titatea  peisajului  se  continuă  şi  cum
                 Sf. Gheorghe. Cherhanale la Dunăre  totul  în  natură  se  prezintă  în  di­  Vâlcov. Scoaterea icrelor din nisetri
                                                   mensiuni  uriaşe,  te  prinde  un  fel
                                                  de  sfială.  Din  când  în  când  apare
               bălării.  Această  regiune  noi  o  nu­  câteo  roată  gigantică,  ce  scoate  apa  — canal natural, — care leagă ghio­
               mim  Delta  Dunării,  având  o  supra­  Dunării  pentru  irigaţia  terenurilor   lurile  cu  apa  Dunării,  sau  se  pierde
               faţă  considerabilă  de  peste  2600   de  horticultura,  sau  ne  oprim  la   în  adâncimea  stufăriilor.  Mai  târziu
                  2
               klm .  —  am  putea  zice  un  mic   vr'un  port  micuţ.  Lăsând  în  urmă   îţi  fixează  atenţia  un  şireag  de  case
               judeţ.                             portul  Reni  de  pe  malul  stâng,  —   aliniate  în  lungul  Dunării.  Figuri
                 Mărginită  spre  S.  de  podişul  Do-  odinioară centru de gravitaţie al pro­  curioase  —  între  cari  descoperim
               brogei,  care  se  termină  spre  Dunăre   duselor Basarabiei, — spre dreapta  un  preot  venerabil  —  ne  privesc  de
               printr’o  râpă  prăpăstioasă,  bătrâna                                  pe  mal.  Fără  să  vrem  ne  punem  cu
               Dunăre  se  bifurcă  la  E.  de  Isaccea.                              toţii  întrebarea,  ce  se  face  oare  un
               Braţul de N. Chilia, se prelinge dis­                                  intelectual  izolat  de  lume  în  regiu­
               cret  dealungul  podişului  basarabean                                 nea  aceasta  a  apelor?...  Am  ajuns
               până la  mare,  iar  ramura  de S. Tul-                                 la  Cianurolia,  dar  trecem  înainte
               cea,  spălând  baza  podişului  dobro­                                 fără oprire.
               gean,  ia  câţiva  klm.  spre  E.  deTul-                                 Înainte  de  a  obosi  de  priveliştea
               lcea  se  împarte  din  nou:  în  stânga                               aceleiaş  panorame,  care  totuş  te  fi­
               şi  în  mijlocul  Deltei  curge  braţul                                xează  şi  te  face  să-i  simţi  farmecul
               canalizat  al  Sulinei,  iar  în  spre                                 deosebit,  ajungem  la  Sulina.  Oră­
               dreapta braţul Sf. Gheorghe.                                           şelul  acesta aşezat la revărsarea ca­
                 La Galaţi luând vaporul pentru      Cheiul Sulinei şi vapoare pe canal  nalului în mare, izolat de ţară prin
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11