Page 11 - 1923-18

25—IX 1923 C O S I N Z E A N A Pag. 271

înconjura Iacul central. Eram mort părţile puteam vedea vieţuitoare, lui voluminoase răsunau în noapte.
de sete; m’am culcat la pământ şi câte odată câte o coamă de reptilă Vre-o cinci minute stătu atât de a-
am înghiţit cu poftă apa rece, proas­ răsărind din apă, de alteori un peşte proape de stânca pe care mă gă­
pătă. In locul unde mă găseam era argintat saltând, sau spatele sol­ seam, încât dacă mi-aş fi întins
o potecă largă, bătătorită de nenu­ zos al vre-unui necunoscut mon­ mâna, aş fi putut atinge hidoasele
mărate urme, evident un loc unde stru. Odată, pe o bancă de ni­ creste care se clătinau pe spatele
veneau la apă fel de fel de fiară. sip am văzut o vietate, care semăna lui, la oricare mişcare. Apoi plecă
Aproape de mine se înălţa un bo­ cu o enormă lebedă, — avea un înapoi, şi pieri în desiş.
lovan mare, singuratec, de lavă. M’am corp leneş, gât lung, flexibil, înain­ Ceasornicul îmi spunea că erau
urcat în vârful lui, şi aşezat acolo, tând greoi pe marginea apei. Deo­ două şi jumătate, timpul suprem să
am avut o admirabilă privelişte în dată se aruncă în apă, şi un timp pornesc spre casă. Nu-mi era greu
toate direcţiunile. oare-care îi mai văzui gâtul înco­ de găsit direcţia în care aveam să
Primul lucru, pe care l-am văzut voiat şi capul, undulând deasupra merg, doar venisem tot alăturea de
m’a umplut de uimire. Când am apei. Apoi dispăru cu totul în adân­ părăiaşul meu, şi curgea in Iac
descris lucrurile, pe care le-am vă­ cime. abea de o svârlitură dela locul unde
zut din vârful copacului, ziceam, că Atenţiunea mi-a fost luată însă mă găseam. Am plecat, vesel, sim­
dincolo de lac se întindea un pe­ în curând dela lucrurile aceste în­ ţind, că am făcut un lucru bun şi
rete stâncos, care prezenta o serie depărtate, de privelişti, care mi se că duceam tovarăşilor mei un fru­
de pete negre, verosimil guri de peş­ îmbiau la picioarele mele chiar. Două mos mănunchiu de noutăţi. De cea
teri. Ei bine, când privi înspre stân­ creaturi, care semănau a fi doi ar- mai mare importanţă mi se părea
cile acestea, am văzut în toate păr­ madillos gigantici, s’au coborât la descoperirea tocurilor din caverne,
ţile discuri de lumină, pete lumi­ adăpătoare, intrând doi paşi în lac, şi siguranţa, că platoul era locuit
noase, bine definite, ca fereştile sorbind apa cu limbi lungi roşii, de vre-o rasă'de troglodiţi. Dar în
unui vapor în întuneric. Pentru o ca două paftglici flexibile. Un cerb afară de aceasta erau de importanţă
clipă am crezut, că vor fi focurile superb, cu coarne înrămurate, pur- şi cele ce am văzut la Iacul central.
vreunui vulcan în acţiune; dar cu­ tându-se majestos, ca un rege, veni Puteam afirma, că este plin de crea­
rând am văzut, că nu puteam să însoţit de cerboaică şi doi viţei, şi turi stranii şi că am văzut scene din
am dreptate. Doar un vulcan nu beură alăturea de cei doi armadillos. viaţa unor animale primevale, pe
putea arde dealungul stâncilor înalte. Nicăiri nu mai există pe pământ care nu Ie-a bănuit încă nimenea.
Şi atunci, care putea fi celalalt caz asemenea cerbi, doar tarandul cel Mă gândeam — mergând spre casă
posibil? Era un lucru de necrezut, mai mare pe care l-am văzut vre­ — că puţini oameni vor fi avut în
şi totuşi, aşa trebuia să fie! Discu­ odată, abea i-ar putea ajunge cu lume parte de asemenea noapte,
rile de lumină nu puteau fi altceva coarnele subsuoară. Deodată cerbul sau au fost în stare, în un aşa scurt
decât reflexul unor focuri, care ar­ tresări, adulmecă încordat, şi sco­ timp, să îmbogăţească cu atât ma­
deau în caverne — focuri, făcute fără ţând un scurt muget de alarmă dis­ terial nou cunoştinţele omeneşti.
îndoială de mâini omeneşti. Pe pla­ păru în trestiş, urmat de familia lui, Mergeam pe colină în sus, în gând
tou vieţuiau oaipeni! Cât de glorios pornindu-se după ei grăbiţi şi spe­ cu lucrurile aceste, şi ajunsei la un
mi-a fost justificată întreprinderea ! riaţi şi cei doi armadillos. Se co­ loc, care era calea jumătate până
Aveam să ducem de fapt în London bora pe potecă, Ia apă, un nou oaspe, la tabără, când am fost răpit din-
lucruri senzaţionale! un animal monstruos. reveriile mele de un sunet curios,
Am stat mult timp contemplând O clipă m’am întrebat, unde voi care venea dela spatele meu. Era
aceste guri de lumină, roşii, tremu­ fi văzut eu înainte acest corp greoi, un sunet între urlet de lup şi să-
rătoare. Mi se părea, că ' sunt de­ spinarea aceasta încovoiată, cu o săit de şarpe, adânc, vibrător, ame­
parte de mine ca de sece mile, şi creastă dinţată dealungul ei, capul ninţător. In apropierea mea fără în­
chiar şi dela distanţa aceasta puteam acesta curios, de pasere, pe care îl doială, se găsea o creatură stranie;
observa, cum se întuneca din vreme ţinea plecat la pământ. Âdoî mi-am privii în jur fără să văd ceva, apoi
în vreme câte un ochiu de lumină, adus aminte. Era un stegosaur — îmi înteţii paşii. Mai făcui vre-o
când trecea vre-un om pe dinaintea aceeaş creatură, pe care Maple White jumătate de milă, când auzii de nou
focului. Ce n’aş fi dat să mă pot a imortalizat-o în caetul lui de schiţe urletul, tot înapoia mea, dar mai pu­
căţăra până la ei, să arunc o pri­ şi care a fost primul obiect, care ternic, mai ameninţător, mai aproape.
vire în aceste spelunci, şi să aduc i-a atras atenţiunea lui Challenger Mi s’au oprit bătăile inimei, când
tovarăşilor mei o cât de vagă in­ — poate acelaş specimen, pe care îmi veni gândul că monstrul, ori care
formaţie despre tipul şi caracterul l-a întâlnit nenorocitul artist ame­ ar fi el, mă urmăreşte. îmi fugi fri­
de rasă al oamenilor, care trăiau în rican. Pământul tremura sub greu- gul şi mi se ridică părul în cap la
acest bizar Ioc ! Dar pentru moment tatea lui îngrozitoare, şi înghiţiturile gândul acesta. Că aceşti monştri se
nu putea să intre în discuţie aceasta,
fără însă să putem părăsi platoul
până nu vom fi cules cât de cât BWERICONjj/l
cunoştinţe asupra locuitorilor Iui
oameni.
Lacul Gladys — lacul meu —> se VÂNZAREA
întindea în faţa mea, ca o enormă EXCLUSIVĂ:
oglindă de argint viu, cu chipul Ju­
nei reflectat în mijlocul lui. Nu era Librăria L E P A G E Cluj
un lac foarte adânc, după-ce pe alo-
curea apăreau bănci de nisip, insule C e r e ţ i o f e r t !
presărate. Pe suprafaţa lui, în toate 6-6