Page 15 - 1923-18

25—IX 1923 C O S I N Z E A N A Pag. 275

liarde se referă la valoarea exploatării Jertfa de sine. Această virtute este una O ţărancă decorată cu legiunea de
industriilor creiate în urma invenţiilor lui din calităţile cele mai alese ale fiinţei o- onoare. Aceasta este cea mai de cinste
Edison. Numai în America lucrează în to­ meneşti. „A te jertfi pentru binele dea- distincţie în Franţa. De curând crucea
tal 1 milion şi jumătate de oameni la a- proapelui“, iată una din cele mai sfinte „Legiunei de onoare" a fost acordată
cel.e industrii, care au ceva comun cu ge­ precepte ale Mântuitorului, care s’a jert­ unei ţărance din departamentul de nord,
niul acesta uriaş, in industria cinemato­ fit însuşi pentru binele omenirii. Popoa­ pentru merite agricole.
grafică, de telefoane şi căi ferate electrice rele civilizate înţeleg mai bine rostul a- Aceasta femee bravă este mamă la 14
lucrează cam 900 mii de oameni, în in- cestei învăţături. De aceea cronica înre­ copii dintre cari 5 au murit pe câmpul
jndustria materialelor electrice cam 200 gistrează zilnic acte de eroism sau jert­ de onoare.
mii. Restul în alte industrii, bazate tot firea de sine, pentru a salva viaţa sau In decursul răsboiului şi-a lucrat şin-
pe invenţii de ale lui Edison. — Un geniu, bunul de-aproapelui. gură pământul cu toată vârsta înaintată
într’adevăr, uriaş şi de mare valoare ! Un caz de această natură s’a întâmplat de 74 de ani.
* de curând în Londra. In spitalul Cole­ Ministerul agriculturei d. Cheron i-a
giului regal din acest oraş se găsia o acordat înalta distincţie pentru a încuraja
Transgresiuni pe vapoarele ameri­ doamnă tânără, care trebuia supusă unei cât mai mult agricultura.
cane. Se ştie, că in America sunt inter­ operaţii. Cum pacienta era prea slabă,
zise beuturile alcoolice. Vapoarele ameri­ pentru a putea suporta fără pericol o ast­
cane, cari traversează oceanele sunt su­ fel de operaţie, s’a hotărât să i se facă o
puse şi ele aceleaşi interdicţii, nu numai în injecţie de sânge. Cazul fiind urgent, di­ S c r i s o r i d e l a r e d a c ţ i e
limita celor trei mile legale dela ţărmul rectorul spitalului, Mister Bedwell, a ce­
american, ci pe întregul lor parcurs. rut ajutor prin T. F. F. la teatrele unde se
Cu toate acestea publicul călător nu concerta zilnic
vrea să tină seamă de dispoziţiile legii Pe aceeaşi cale au sosit imediat 35 de Am primit abonamentul dela următorii:
americane şi-şi încarcă bagagele cu tot răspunsuri cu numele şi adresa ofertanţilor. Gavril Pipoş 120 Lei; Emilia B. Şogan,
felul de bunătăţi alcoolizate, cari formează * restul pe anul acesta; loan Adam 60Lei;
deliciul călătoriilor. Până în prezent publi­ Casa de cetire „Gh. Coşbuc“ Bacifalău
cul călător n’a fost molestat de cercetă­ O sută de milioane — fără stăpân. 70 Lei.
rile poliţiei pe vapoare. Astfel cabinele Nimic nu caracterizează mai bine catas­ Eugen Sibianu. Primit cu mulţumiri cei
sunt înţesate cu beuturi vesele, iar sub trofa financiară a Germaniei decât urmă­ 360 Lei şi contaţi după indicaţiunile date.
mesele din restaurante se pot zări sticle toarea ştire venită din Lipsea. P. T. „Un farmec de seară" este, in
acoperite discret de pânzâturi lungi pe Intr’o bancă din acest oraş s’a găsit de adevăr, cum ziceţi D-v. una dintre cele
când pe masă sunt expuse numai nevino­ curând un pachet strein, care conţinea o mai puţin reuşite. Dacă aveţi mai bune,
vate sticle de apă minerală. Se prea poate, sută de milioane de mărci. S’a anunţat trimiteţi-le pe acelea.
că americanii negustori cum sunt, nu voesc în ziare, s’a afişat în toate părţile cazul,
să extindă rigorile legii de prohibiţiune şi pentru a se găsi păgubaşul. Nimeni nu Ai. B. în E. Poeziile D-v. sunt sfioase
asupra vapoarelor. Căci în cazul acesta s’a înştiinţat. încercări de tinereţă, care nu se pot încă
şi-ar vedea periclitat traficul lor de călă­ O sută de milioane, un bagatei, pentru publica.
tori pe apă, cărora regimul „sec" nu le care nu se mai deranjează nimeni. 0. Ş. Compoziţia D-v. nu are nicionotă
convine. Tristă situaţie. remarcabilă, pentru a se putea publica.
Iată cum interesul distruge chiar pre­ * 1. B. Poezia D-v. e nepublicabilă din
scripţiile legale şi aceea ce pe uscat este Un poet mort de foame. Ştirea nu pricina unor expresiuni greşite.
considerat ca transgresiune şi supus pe- inspiră nici o senzaţie. Arta işi are de
•• depselor, pe apă este privit ca o nece­ multe ori victimele ei. Tragediile în viaţa
sitate impunibilă. artiştilor se succed cu aceeaşi uimitoare Publicaţii noi
Grâul fui Tut-Ank-Amon. Se ştie, că repeziciune, ca şi pe scenă. Faptul il ci­
în cavoul faraonului Tut-Ank-Amon, de­ tăm mai mult din curiozitate, ca un eve­
spre care am vorbit şi noi la timp, s’au niment destul de natural, mai ales în Din editura „Cartea Româneasc":
găsit şi câţiva saci de grâu, care cu toată epoca aceasta de refacare, in care mate- T. Târnav: Istoria vieţii mele, 6 lei.
vechimea lui de peste 3500 de ani se a- rialiştii ies învingători, pe când idealiştii I. Slavici: Românii din Ardeal, 6 lei.
seamănă cu grâul nostru, având aceeaşi sunt suprimaţi de greutăţile vieţii. I. Turghenief: Apele primăverii, 6 lei.
formă şi coloare. Victima foamei este poetul vienez Maxi- I. Slavici: Educaţiunca fizică, 3 lei.
Intr’o fermă engleză s’a făcut experienţa, milian Bem, cunoscutul autor al colec­ „ Educaţiunea morală, 3 lei.
dacă acest grâu preistoric luai are pute­ ţiei „Die zehnte Muse". Ai. JBeza: Romantismul englez, 25 lei.
rea de a rodi. M.Sadoveauu: Floare ofilită, roman,
Mare a fost mirarea, când grâul a în­ Cugetătorul învins de greutatea vremu­ ed. II. 32 lei.
ceput a încolţi şi a se desvolta, ca şi când rilor de astăzi a murit la Berlin în capi­ I. Slavici: Poveşti, 25 lei.
sămânţa lui ar fi fost proaspătă. tala Kaizerului exilat, plină de agitaţii şi S. lonescu: Negustorii noştri, 10 lei.
Şi aşa englezii cu experienţa se pot de lipsuri. C. V. Buţureanu: Pedagogia medicală,
lăuda, că au mâncat pâme de 3500 ani, Un coleg de suferinţe i-a dedicat ur­ 12 lei.
cafe este desigur tot atât de gustoasă, mătorul epitaf care schiţează deajuns Dr. Bogdanovici: Intervenţiuni obstre-
ca şi cea făcută din grâu de Banat. vitregia vremurilor de astăzi : tricale, 30 lei.
* „Aici odihneşte în Domnul Mihail Sorbul: Praznicul calicilor şi să­
închisorile Mandschuriene. Un călător Liricul Maximilian Bem racul Popă, piese, 12 50 Lei.
englez sosit de curând din Mandschuria O, oare de ce l’o fi născutt o mamă Al Gh. Doinaru: Călugărul Gherasim,
ne descrie felul cum sunt alcătuite închi­ germană ! 3 Lei.
sorile din această ţară semisâlbatică. In- El a murit de foame în al 74-lea an Gheron Netta: Cercetări economice asu­
tr’o clădire de lemn sunt mai multe ca­ al vieţii. pra regiunei Orşova-Severin.
mere unde nu pătrunde niciodată lumina. Să fi trăit şi cântat la sălbatici Dimitrie Cantemir: Descrierea Moldovei,
In aceste camere sunt aşezate una peste N’ar fi avut o soartă atât de tristă. Traducere de Dr. G. Pascu, 30 Lei.
alta nişte colivii de lemn lungi de un Călătorule! roagă-te pentru ceata poe­ Din alte edituri:
metru şi late de 75 centimetri. In aceste ţilor şi a cugetătorilor. Al. I. Stamatiad: Pe drumul Damascu­
colivii sunt închişi deţinuţii, cari trăiesc lui, poeme religioase. Casa şcoalelor, 16 lei.
in tortura de a nu-şi putea întinde nici­ Călăului care sugrumă Binele şi Frumosul- C. Berariu: Cheleş-Impărat, poem dra­
odată mâinile şi picioarele. Ei sunt legaţi matic, edit. Junimea literară, Cernăuţi, 30 L.
- de gât cu lanţuri grele, iar de mâni cu ATELIER MODERN 1 Ai. G. Samarineanu: Tablouri din Pind,
alte lanţuri. Unii o duc aşa toată viaţa. DE F O T O G R A F I I ^ 20 lei.
Mâncarea li-se dă printr’o gaură scobită Nic. Jugănaru : Lira Libertăţii, cântece
în peretele coliviei. naţionale. Edit. Auspitz. Lugoj, 16 lei.
Ei nu sunt torturaţi numai de lanţuri, G - A - R - D - l & C ° = Szenkovitz Elek: Grdfok es Inasok, ro­
de neşedere, sau pentrucă nu-şi pot în­ man în ungureşte, 45 lei.
tinde membrele, ci şi de frig, care e în­ C L U J , S T R A D A 0 ^ Junimea literară, Nr. 8—9. Cernăuţi.
spăimântător în acele părţi. Ramuri, 1 Sept. 1923, Craiova.
.« . * Ş A G U N A N o . 1 3 ^ Şcoala, Nr. 11 — 12, Cernăuţi.