Page 11 - 1923-19
P. 11
10—X. 1923------------------------------ --------- C O S I N Z E A N A - - - - - --------------------------------- Pag. 287
celalalt că sunt pithecanthropus ... scântei şi mustaţa de Don Quichote am oprit aici şi Lordul John m-a
Învârtind în gând planuri de scă începea să tremure într’o veselă a- pus în cunoştinţa planului său de
pare, am fixat două puncte. întâi, gitaţie. Dragostea lui pentru orice războiu.
că brutele aceste, pe teren deschis primejdie, deplina lui apreciare a — Câtă vreme ne găsim subt
nu pot alerga atât de iute ca un părţii dramatice din fiecare aventură, arborii groşi, porcii ăştia ne au în
om. Ai văzut că au picioare scurte credinţa lui, că oricare pericol e un mână, zise. Ei ne văd fără să-i pu
subt enormele lor trupuri. Chiar şi fel de sport: o emulare fioroasă tem vedea şi noi. La Ioc larg însă
Challenger i-ar putea da oricăruia între tine şi între soartă având ca se schimbă situaţia cu totul. Aici
dintre ei un avantagiu de câţiva ţintă moartea: îl făcea un nepreţuit noi ne mişcăm mai uşor, mai re
yarzi într’o sută, iar dta sau eu sun- tovarăş în situaţii ca aceia în care pede decât ei. In urmare, pe cât
tnm pe lângă ei şampioni mondiali. ne găsiam şi acum. De nu mi-ar fi posibil, trebue să ne ţinem la lu
Al doilea punct stabilit era, că nu chinuit sufletul grija tovarăşilor miniş. Pe marginea platoului sunt
ştiu ce e puşca. Nu cred că au noştri prisonieri, mi-ar fi făcut o mai puţini arborii mari decât câtră
ghicit cum â fost rănit tovarăşul adevărată plăcere să întru în o a- centru. In urmare aceasta e linia
lor pe care l-am puşcat prin burtă. semenea aventură alăturea unui ase de înaintare. Mergi cu băgare de
De-am ajunge de nou la armele menea om. Ne-am ridicat încetinel seamă ţineţi ochii deschiş şi arma
noastre am fi stăpâni ai situaţiei. din ascunzişul nostru spinos, când gata. Şi înainte de toate un lucru:
Şi aşa, azi dimineaţă mi-am de- deodată i-am simţit mâna strîngân- câtă vreme mai ai un cartuş în
slegat frumuşel. funiile, i-am dat du-mi puternic braţul. armă nu lăsa să te prindă — ţi-o
paznicului meu un zdravăn picior — Pe Júpiter! şopti, uite că vin, spun, cu limbă de moarte, se prea
în burtă, şi am luat-o la picior spre colo! poate.
tabăra noastră. Acolo te-am găsit pe Din locul unde ne găsiam vedeam Plecându-mă peste coasta stâncei
dta şi armele, şi acum iată-ne aici. înaintea noastră o largă deschizătură l-am văzut pe bunul nostru Zambo
— Dar ce se alege cu profesorii în pădure, boltită de frunzi, înprej- şezând pe o stâncă, cu luleaua în
noştrii? strigai consternat. muită cu două rânduri de copaci. tre dinţi. Aş fi dat orice să-i fi pu
— Trebue să ne întoarcem de Peste acest drum înainta o ceată tut striga, să-i spun situaţia în care
grabă^ să-i scăpăm. Nu-i puteam de oameni-moime. Vepeau înşiruiţi ne găseam, dar ar fi fost o nebunie,
aduce cu mine. Challenger era cu- unul la spatele celuialalt, cu picioa ne-ar fi auzit duşmanii noştrii. Pă
cuiat în arborele lui, iar Summerlee rele lor scurte, strâmbe, cu spinările rea că pădurea e plină de oameni-
nu ar fi fost în stare să se ţină de încovoiate, atingând din vreme în moime; de repeţite ori le-am auzit
mine. Singura nădejde era* să-mi vreme pământul cu mânile lor lungi clănţănitul de castagneteîn adâncu
găsesc armele şi să mă întorc după şi privind necontenit în dreapta şi rile crângului, cum treceau înainte.
ei. Fugind împreună ar fi pus de- în' stânga, în căutarea noastră. Cum Atunci ne ascundeam în tufişul cel
greabă mâna pe amândoi profesorii, se ţineau plecaţi, nu le-am putut mai apropiat, şi stăteam tăcuţi, ca
şi s'ar fi răzbunat fără amânare a- judeca precis înălţimea, dar putea morţi, până se pierdea zgomotul.
supra lor. Pe Challenger poate că fi cam de cinci picioare, mâinile Opriţi aşa în repeţite rânduri, îna-
nu Tar fi putut prinde, dar s’ar fi lungi, piepturile enorme. Unii aveau inaintam’ încet şi trecură două cea
terminat cu bietul Summerlee. Aşa, în mână pari, şi aşa din depărtare suri, cel puţin, decând am plecat,
păreau o ceată cu oameni schilozi,
că mi s’a părut mai cuminte să fug sin până am văzut din grija şi mai
gur. Daracum e o chestiune de onoare foarte păroşi. Adecă o clipă i-am mare cu care înainta Lordul John,
pentru noi să ne întoarcem, să-i scăvăzut; apoi au dispărut în tufiş. că trebuia să fim aproape de ţinta
păm, sau să ne împărtăşim şi noi — încă nu a venit vremea — noastră. îmi făcu semn să stau pe
de soarta lor. Şi aşa tinere — băete —
zise Lordul John, coborându-şi dela loc, tărându-se în brânci. In mai
amice să-ţi înalţi sufletul: până de umăr arma. Lucru cel mai cuminte puţin de o minută se întoarse, cu
seară vom fi apucat o cale din cele e să rămânem ascunşi, până vor faţa crispată de agitată.
două. renunţa să ne mai urmărească. Apoi
Cred, că înzadar am încercat să să încercăm să mergem în cetatea — Vino zice. Vino fuga. Să dee
redau felul de povestire curios al lor, şi să-i izbim acolo, unde-i doare Dumnezeu să nu fi sosit prea târ
Lordului Iohn, propoziţiile lui scurte, ziu ! Mai am încă nădejde.
mai mult. Mai rămânem aici o oră,
aspre, tonul lui pe jumătate glu apoi plecăm. De agitat ce eram îmi tremura
meţ. Ne-am trecut acest ceas deschi tot trupul, când am înaintat în brânci,
Era un născut conducător şi a- zând o cutie de conzerve şi deju şi ajuns lângă Lordul John, aveam
venturier. Când se prezenta nădejdea nând. Lordul John nu mâncase de în faţa mea poiana cu satul oame-
unei primejdii, părea că-i curge în ieri dimineaţa decât numai câteva nilor-moime.
vine argint viu, vorba î» devenea fructe, şi acum înghiţea ca un om A fost o privelişte, pe cari nu voi
nervoasă, ochii reci se umpleau de gata să moară de foame. Apoi cu uita-o până în ceasul morţii — atât
buzunarele pline de cartuşe, cu câte de sălbatică, de imposibilă, încât
nu ştiu cum să o descriu să vă
A APĂRUT o armă în fiecare mână, am plecat puteţi face o cât de palidă imagine,
la espediţia noastră de salvare. îna
FUMde JERTFĂ inte de a pleca însă am însemnat ATELIER MODERN 1
ascunzişul nostru şi ne-am notat
situaţia lui faţă de fortul Challenger, DE F O T O G R A F I I ^ /
poezii de TEODOR MURĂŞAN
aşa, ca în caz de nevoe să-l putem
PREŢUL 20 LEI, ŞI PORTO găsi cu uşurinţă. Ne-am furişat tă G - A - R - D - l &
De vânzare la principalele librării cuţi prin tufe, până am ajuns la C L U J , S T R A D A “ X
şi la autor în Turda. stânca din marginea platoului, a-
proape de tabăra noastră veche. Ne Ş A O U N A N o . 1 3 \