Page 12 - 1923-19
P. 12

Pag. 2S8                            ----- C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - -  ----------------------------  10—X 1923

            sau  să  mai  cred  în  ea  chiar  eu,  în  cursul  pribegiei  noastre,  era  o   aruncă  pe  nenorocitul  indian  în
            colo peste câţiva ani, de-mi va fi   clae  încâlcită,  cu  şuviţe  lungi  în   abiz. Cu atâta putere l-au avântat,
            dat  să  mai  stau  după  mesele  în   bătaia vântului. O singură zi pare  încât prizonierul descrise întâi sus
            Savage Club, pierdut în amintirile  că  a  fost  suficientă  să’l  facă  din   în  aer  o  curbă  înaltă,  înainte  de
            zilelor trăite. Mi se va părea mie   produsul cel mai înalt al civiliza­  a  se  prăbuşi.  Când  dispăru  în  a-
            chiar  un  vis  urât,  o  imagine  de  ţiei moderne un sălbatec din Ame­  dâncitne,  întreaga  asistenţă —  în
            delir,'prescriu scena acum, când o  rica de Sud, de cea mai desperată   afaiă de sentinele — năvăli la mar­
            am încă proaspătă înaintea ochilor,  speţă. Lângă el stătea stăpânul lui,  ginea  prăpastiei.  Urmă  o  lungă
            şi  va fi cel puţin un om în lume,  regele oamenilor-moimă. Dupăcum  pauză de absolută tăcere, sfârşită
            acel  care  zăcea  în  clipele  acele   observase şi Lordul John, regele era de un nebun urlet de bucurie. Ju­
            lângă mine, în iarba înaltă — care  un perfect „alter ego“ al profeso­  cau veseli în salturi largi, agitân-
            va putea dovedi de am spus ade­     rului, decât că avea părul roşcat în  du-şi braţele lungi păroase şi ur­
            vărul sau am minţit.                loc de negru. Aceiaş figură scundă,  lând plini de veselie. Apoi se de­
              In  faţa  noastră  se  întindea  un   groasă, aceiaşi umeri puternici, a-  părtară de coasta stâncilor, se aşe­
            luminiş, larg, întins — în diametru  ceiaş ţinută a mânilor, aceiaş barbă  zară de nou în o linie regulată, şi
            de vre-o sută de yarzi — acoperit  stufoasă,  pierzându-se  în  pieptul   aşteptară proxima victimă.
            cu  tufă  verde,  şi  iarbă  fină, până  păros. O deosebire nu puteai găsi   Venise rândul Ia Summerlee. Doi
            la marginea platoului. In jurul poe-  decât în faptul, că deasupra sprân­  dintre  paznicii  Iui  îl  prinseră  de
            nei se înşiruiau în semicerc arbori,  cenelor, unde omul-moimă avea o   braţe şi’l traseră brutal în faţa spec­
            plini cu colibe de frunze, zidite între  frunte îngustă înclinată înapoi, ve­  tatorilor. întreaga lui figură deşirată,
            crengi una deasupra celeialalte. Mai deai fruntea largă, frumoasă, arsă de mâinile, picioarele lungi îi tremurau
             bine s’ar potrivi să asameni acest  soare, a europeanului. In toate ce­  convulziv, ca un pui prins în ghia-
             loc, cu pâlcurile de arbori înalţi în  lelalte lucruri, regele era o absurdă  rele uliului. Challenger se întoarse
             care  îşi  fac  sute  şi  mii  de  cioare  parodiare a profesorului nostru.  către rege şi îl ruga cu mâinile îm­
             cuiburile.  Uşile  acestor  colibe  şi   Toate aceste imagini, care mă ţin  preunate. 11 ruga, îl implora să-i
             crengile arborilor erau pline de no­ atât de mult timp, când le descriu,   lase camaradului său viaţa. Regele
             rodul de oameni-moime, după mă­    mi s’au imprimat în câteva clipe.  îl feri cu o lovitură brutală şi clă­
             rimea lor femeiele şi copiii tribului. Abea  câteva  clipe,  urmând  apoi   tină negativ din cap. A fost cea din
               Ei formau tabloul, şi priveau în­  alte  lucruri de  gândit şi de făcut,   urmă  mişcare  conştienţă,  pe  care
             cordaţi scena care ne fascinase, ne  desfăşurându-se cu paşi repezi îna­ a făcut-o în lume. Arma Lordului
             îngrozise şi pe noi.               intea  noastră  o  adevărată  dramă.  John răbufni, şi în clipa următoare
               Pe terenul deschis din apropierea   Doi dintre oamenii-moime au înşfă­ regele zăcea la pământ: o masă roşie,
             prăpastiei se adunaseră câteva sute   cat pe un indian din grupul prizo­  sângeroasă, care se zbătea murind.
             din  aceste  creaturi  cu  părul  roşu   nierilor, şi I-au tărât până în mar­  — Trage în mijlocul lor! Trage,
             ţepos, unele mari, enorme, toate ori­ ginea prăpastiei. Regele îşi ridică  întruna, de grabă, trage! îmi strigă
             bile când treceai cu ochii peste ele.   mâna în un gest de comandă. Cei  tovarăşul meu.
             Domnea între oamenii-moime oare­    doi prinseră victima de mâni şi de    In  sufletul  oricărui  om,  cât  de
             care  disciplină,  dupăce  nici  unul   picioare  şi  îl  legănară  de  câteva   toate zilele ar fi el, se găsesc cu­
             nu ieşia cu un pas barem mai îna­   ori înainte, înapoi, cu o mare vio­  rioase adâncuri de sălbătăcie, dor
             inte de linia în care erau înşiruiţi.   lenţă. Apoi cu un avânt îngrozitor  de  sânge.  Eu  sunt  dela  firea  mea
             In faţa  lor stătea  un  mic  grup de                                   un om blând la suflet, şi, de multe
             Indiani — nişte oameni mici, amă­                                       ori, privind un iepure rănit, m’am
             râţi, a căror piele lucea în soarele                                    pomenit cu ochii în lacrimi. Dar în
             viu ca nişte bronzuri poleite. Lângă                                    clipa aceasta mă cuprinsese o ne­
             ei se găsea un om alb, înalt, uscat,                                    bună poftă de sânge. M’am trezit
             cu  capul în piept,  cu  mâinile  în­                                   stând  în  picioare  golind  magazin
             crucişate, cu o atitudine de estremă                                    după magazin, deschizând meca­
             groază şi desperare. Nu puteam să                                       nic arma, umplându-o, ţintind, tră­
             nu recunoaştem figura colţuroasă                                        gând, omorând, în vreme-ce chiuiam
             a Professorului Challenger.                                             de  plăcere  Ia  fiecare  glonte  care
               înaintea şi de jur împrejurul aces­                                   lovea în plin. Doi inşi, cu cele patru
             tei cete deznădăjduite de prizonieri,                                   arme ale noastre, am făcut un în­
             străjuiau mai mulţi oameni-moime,                                       grozitor măcel. Sentinelele care ţi­
             făcând imposibilă orice încercare de                                    neau pe Summerlee erau la pământ,
             fugă. Despărţiţi de ceialalţi, precis                                   şi profesorul stătea înmărmurit, ca
             la marginea abizului, stăteau două                                      un om beat, fără să fie în stare să
             figuri atât de stranii, şi între alte                                   înţeleagă că era liber. Toată ceata
             împrejurări atât de ridicole, încât                                     aceasta de oameni-moime a luat-o
             mi-au  atras  îndată  luarea  aminte.                                   la goană, îngroziţi, neştiind de unde
             Una era camaradul nostru, Profe­                                        vine  valul  îngrozitor’  de  prăpăd.
             sorul Challenger. De pe umeri încă                                      Alergau, gesticulau, ţipau, se împie­
             îi mai atârnau resturile hainei, că­                                    decau de cei căzuţi, învârtindu-se
             maşa însă îi era sfâşiată de pe el,                                     în loc, fără cap. Apoi de-odată, ca
             aşa, că barba enormă se pierdea in.                                     la o comandă, năvăliră cu toţii în
             pădurea neagră de păr, care îi aco­                                     goană nebună spre arborii din jur,
             perea pieptul. Pălăria şi-o pierduse                                    căutând adăpost şi părăsind terenul
             iar părul — care i-a crescut lung                                       plin  de  cadavre  şi  tovarăşi  de-ai
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16