Page 14 - 1923-19

Pag. 290 C O S I N Z E A N A 10—X 1923

covel cu adâncă pricepere psihologică şi sfârşesc adeseori cu căsătorie. In vara
cu un simţ artistic, care pare a-i indica aceasta asemenea s’a ţinut acest târg de
un frumos succes artistic. fete. Erau de faţă vre-o 40 de fete mari,
iar feciori şi mai mulţi: ei au intrat în
Constanţa Hodoş: Li lic a iubeşte. orăşel cu muzica în frunte. Fetele şi fe­
D-na Constanţa Hodoş face parte din ciorii s’au dus întâi la biserică, la slujba
garda scriitorilor tradiţionalişti, cari ar­ dzeiască, apoi au mers într’o cafenea,
monizează perfect în scrisul lor fondul cu unde cea mai frumoasă fată a ţinut o
forma. Ea nu cob ară în opera sa nicio­ vorbire înflăcărată, adresată feciorilor şi
dată atmosfera viciată a vieţii, ci aduce în care a lăudat căsătoria şi viaţa casnică.
aerul acela senin, curat şi sănătos, cu o A urmat apoi masa şi după aceea jocul.
imperceptibilă nuanţă de moralizare, de Acum fetele din Lalaing aşteaptă cu ne­
care are nevoie fiecare suflet, când prinde răbdare să vază, câte căsătorii se vor
o carte în mână. încheia în urma târgului de fete.
Lilica iubeşte, apărută in editura Dacia *
Traiană din Sibiu, este ultimul volum al Fanatism religios. O femeie tineră din
autoarei Martirilor şi este un volum des­ Clarmond, era aderentă credincioasă a
pre care e bine să se vorbească cât mai societăţi: „Remediul prin rugăciune", şi
des şi cât mai mult. Subiectele din el ca atare de mai multe ori răpită fiind de
sunt de-o simplicitate rară, dar în aceeaş fanatismul religios săârşia cele mai im­
vreme şi de-o duioşie -ară. Viaţa persoa­ posibile fapte. Femeia, care până acum
nelor este prinsă cu o dibăcie artistică se bucura de o sănătate intr’adevăr vred­
Premierele Teatrului Naţional. neîntrecută şi colorată cu o selecţiuue cum nică de invidiat, începu dela o vreme a
Teatrul Naţronal din Cluj şi-a deschis rar întâlnim în scrisul contimporanilor se plânge de dureri grozave. Toată truda
stagiunea cu aceleaşi piese pe care le-am noştri. Acţiunea singuraticilor bucăţi este medicilor s’a dovedit zadarnică, de oarece
văzut de atâtea ori şi cu aceiaş actori, vioaie, nu lâncezeşte nici pe-o clipă, iar nu i-au putut afla morbul, căci femeia
pe cari ii cunoaştem cu toţii atât de bine. stilul limpede şi curat, cu un farmec per­ nu voia să deie nici un fel de explicare.
Nimic deosebit nu marchează o nouă sonal, pe care nu-1 întâlnim ades. Cetito­ Starea ei din zi in zi mergea tot mai spre
stagiune şi de aceea impresia pe care rilor noştri le recomandăm cu toată dra­ rău, aşa încât medicii au fost siliţi să re­
Teatrul Naţionak din Cluj ni-o lasă, este gostea volumul „Lilica iubeşte“, căci vred­ curgă la mijlocul extrem, anume au exa­
că el îmbătrâneşte din zi în zi. Este re­ nic este să stea pe masa fiecăruia. minat femeia cu ajutorul razelor Rontgen-
gretabil, de sigur, ..că această scenă nu Al. Stamatiad: Pe drumul Damas­ iane. Spre marea lor surprindere au aflat,
poate să aibă un aer mai tineresc, — dar cului. că in stomacul femeii se găseşte o cruce
pentru a aduce acest aer poate că ar în mărime de aproape 10 cm.
trebui multe. întâi şi ’ntâi un număr mai Noul volum de versuri al d-lui Ale­ Intr’un târziu apoi după multe întrebări
mare de artişti, ca direcţia teatrului să xandra Stamatiad cuprinde o seamă de femeea a mărturisit, că înainte cu câteva
nu aleagă f piesele „ după*caracterul acto­ poeme religioase, străbătute de adâncă luni — din convingere religioasă — a
rilor, ci actorii după caracterul pieselor. evlavie şi nădejde. Este, desigur, o mare înghiţit de bună voie crucea, ca să o
Aceasta este principalul motiv pentru deosebire intre acest volum şi cel din poată astfel avea totdeuna la sine. Numai
care în atâţia ani Teatrul naţional din 1910 şi drumul pe care a mers poetul ne cu mare greutate a putut să o convingă,
Cluj n’a putut să creeze decât câteva indică o continuă urcare, o continuă ci- că trebuia să se supună operaţiei medi­
personagii de scenă. Fiind limitată pu­ selare şi de ce n’am spune-o, o continuă cale, căci altcum e pierdută, dar a fost
terea mimică a unui artist, este foarte şi tot mai perfectă adaptare şi pătrundere şi mai anevoioasă operaţia spre a delă-
firesc, ca el să nu poată da mereu creaţii a vieţii. Această bogată varietate de mo­ tura un obiect de fer dintr’un loc aşa de
noi şi pus la contribuţie neîntreruptă, să tive şi de forme, pe care o întâlnim in gingaş, cum e stomacul. Femeia a scapat
se imite, făcând impresia, că joacă ace­ scrisul poetului Alexandru Stamatiad, este însă de primejdie.
iaşi piesă, doar cu altă variaţie. Balan­ cea mai palpabilă dovadă a unui talent, *
sând vecinie intre piesele „clasice" adesea care are mereu alte şi alte isbucniri. Originea inelului de logodnă, in tim­
plictisitoare şi între unele comedii uşoare, „Pe drumul Damascului“ este expresia purile vechi au fost cunoscute două feluri
Teatrul Naţional din Cluj n’are nici măcar sufletului nostru chinuit, care în nenoro­ de căsătorii, femeia a fost ori cerută, ori
meritul de-a fi deschis poarta unor piese cirile mari şi grele nu găseşte sprijin de­ răpită. Despre relaţiunile acestora, a doua
nouă româneşti şi când a făcut o astfel cât în divinitate. La necaz pe Dumnezeu feluri de cusătorii, părerea erudiţilor di­
de încercare in cavalerul Vloia, a dat il preamărim, Iui ne rugăm, pe el îl che­ feră. Sohn iuristul mare din Lipsea susţine,
deplin faliment, chiar dela prima ridicare măm. Toată această gamă de sentimente că luarea femeii e forma primă iuridică a
a cortinei. Alexandru Stamatiad o exprimă simplu, căsătoriei. Bărbatul, care s’a căsătorit, a
O regenerare a Teatrului Naţional din frumos, fermecătt r. Psalmul publicat in plătit socrului o sumă anumită.
Cluj se impune. Cum şi în ce măsură numărul trecut al revistei noastre dove­ Pe lângă forma aceasta a existat şi ră­
nu-i de datoria noastră s’o spunem. Di­ deşte îndeajuns acest lucru. pirea femeii, care formă a fost primită
recţia, comitetul de lectură şi ceialalţi * numai din silă. O mare parte a sociolo­
factori trebue să găsească soluţiile ne­ Ne permitem a reaminti abonaţi­ gilor susţin, că atât la Germani, cât şi
cesare, dacă le caută. lor noştri in restanţă cu plata abo­ la Romani şi la popoarele din Judea, ră­
Dintre cele trei premiere jucate în anul pirea femeii a fost forma excesivă a că-
acesta, ca să nu mai vorbim şi de re­ namentului, că suntem in cel din sâtorirei.
luări, cea mai succeasă reprezentaţie a urmă pătrar de an şi că este de Răpitorul de femei trimitea tatălui fe­
fost cea a pieselor Scampolo şi Morcovel. datoria fiecăruia să-şi reguleze com­ meii ceva dar, ca să încunjure vindicta.
„Nevestele,vesele din Vindsor" şi „Mar­ plet contul. Dupăce cu toată scum- Aşa dară mai înainte a existat răpirea
tira", una*cu comicul,*cealalta cu tragi­ femeii, şi numai după aceea luarea ei cu
cul ei par banalităţi în epoca noastră petea din cursul anului, noi am fost voia bună a părinţilor.
cu preocupaţii de altă natură, decât cele singura publicaţie care riam mărit Legile scrise în obiceiurile juridice nu­
înfăţişate aci. Dacă publicul şi-a îngă­ abonamentul, aşteptăm dela abo­ mai luarea femeii o recunosc de formă
duit totuş să aplaude cu destulă căldură naţii noştrii cel puţin atâta solici­ juridică şi cu valoare. Femeia pentru o
piesele, a făcut-o numai pentru actorii, sumă anumită, e vândută bărbatului din
cari şi-au dat toată măsura talentului lor tudine, ca să nu ne amâne cu plata partea părinţilor ei. învoirea fetei nu avea
pentru a ne da totuş ceva. şi să achite fără amânare restanţa. importanţă în cele mai multe cazuri. In
Scampolo şi Morcovel a fost însă o Vă rugăm, trimiteţi deci sumele cursul dezvoltării jurisdicţiunei, se desparte
surpriză. Din jocul de scenă ca şi din fiinţa de abonament, pe cari le mai da­ legarea contractului de împlinirea acestuia,
ambelor piesele s’a degajat un suflu de aşa se desparte logodna de legarea căsă­
viaţă modernă, aşa cum o trăim şi o toraţi. * toriei. In acest caz suma plătită pentru
vedem şi noi la tot pasul. Târg de fete. In orăşelul Lalaing din fată nu e a părinţilor, ei o primesc numai,
Dna Jeana Popovici-Voina ne-a dat o Belgia fetele aranjează în vara fiecărui de fapt insă o dau fetei. In cursul desvol-
Scampolo admirabilă, fermecătoare, iar an târg de fete. Ele invită la puţină gus­ tării contractului de cumpărare, bărbatul,
noua angajată a teatrului .'Naţional din tare pe feciorii din satele vecine şi cu­ adecă mirele, nu plătea suma, ci dădea
Cluj, Dna Hodoş, a jucat rolul lui Mor- noştinţele, ce să fac cu acest prilej, se în schimb numai un dar ca semn că va