Page 4 - 1923-19

L> ag. 280 ------------------- ------------------- - - - - C O S I N Z A E N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 10—X. 1923

pătrat (un ri egalează cu două mile Conflictul italo-grec
şi jumătate.)
Cel mai mare ravagiu Ta făcut — Asasinarea misiunei italiene în Epir. — Ocuparea insulei Corfu —
incendiul provocat de cutremur.
Afară de oraşele amintite a su­ Un grav eveniment s’a întâmplat fiecare dintre cele două misiuni s’a
ferit mari pagube portul Jokosuba, în timpul din urmă, ale cărui con­ stabilit într’un anumit sector pentru
baza navală a Japoniei, situat la su­ secinţe erau de natură să rupă a- supraveghierea lucrărilor de delimi­
dul celor două capitale apropiate şi proape legăturile diplomatice între tare. Francezii s’au stabilit la nord,
ele una de alta cam la 30 de km. Italia şi Grecia. Englezii Ia mijloc, iar Italienii la
In resumat au fost distruse cam Se ştie, că la 5 Nov. 1921 con­ sudul frontierei albaneze, Ia distanţă
30 de oraşe cu o populaţie de 20 ferinţa ambasadorilor a dispus să se destul de mare unii de alţii.
p
de mii la ’80 d mii de locuitori, formeze trei misiuni: una franceză, Secretarul general al comisiei era
precum şi număroase sate. alta engleză şi a treia italiană, a căpitanul francez Limperani.
Numărul morţilor pare să fie exa­ căror însărcinare era să delimiteze In ziua de 27 August la ora 9
gerat. frontiera între statul liber al Alba­ dim. misiunea italiană trecea în au­
In capitală sunt cam 40.000 de niei şi între regatul Greciei. tomobil pe şoseaua ce duce dela
morţi şi vreo sută cincizeci de mii Comisia astfel alcătuită şi-a în­ Ianina Ia portul Santi Quaranta. In
de răniţi. ceput lucrările în Ianuarie 1922. apropierea oraşului Kakavia, când
Se crede, că numărul total al mor­ După-ce şi-a îndeplinit misiunea la trecea printr’o pădure, drumul le-a
ţilor nu întrece cifra de 200.000. nord stabilind graniţa între Serbia fost deodată barat de un trunchiu
şi Albania a trecut la sud pentru a de arbore. înainte cu câteva minute
lua aceleaşi măsuri între Albania şi trecuse pe acolo în automobil de­
Doină Grecia. legatul albanez, care n’a avut să
După terminarea acestor lucrări întâmpine nici un obstacol. La ve-
Crâng de toamnă ruginiu,
Ai rămas aşa pustiu,
Cuib stingher şi golăşel,
Să-mi plâng dorul meu in el.
O, prin desfrunzitul crâng
Aud frunzele cum plâng,
Decănd ştiu de dorul meu
îmi suspină şl mai greu.
Crâng, ce ’ncepi a 'ngălbeni,
Mai putea-vei înflori,
Unde trece inima,
Care nu poatehuii
E’ena din Ardeal

Cântece pentru Mia

Ga mazea . . .
De te pleci pe stânca solitară
Cercuri albe sbuciumat se strâng,
Svon de glasuri urcă şi coboară
Se îmbină tremurat, se frâng...
Şoapte neînţelese se ’nfiripă,
Din adâncuri cântece tresar,
Când se sfarmă, strălucind o clipă,
Stropii albi, de alb mărgăritar.
Şi chemarea din adâncuri creşte,
Se înfige ’n suflet dureros,
Tot mai mult, mai greu te ispiteşte
Şi te chiamă sbuciumul de jos.

Mia, tu, minune de zăpadă,
Te ’nmlădii cu legănat de mări
Şi în suflet tainic laşi să cadă,
Fremătând, sălbatice chemări.
Şi de ce ne strângem mai aproape
Simt cum cresc ispitele de foc;
Mia, marca cere să mă ’ngroape Delegaţia italiană din comisia internaţională de regulare a frontierei dintre Al­
Lasă dorul să ne prindăn foc! bania şi Grecia, care a fost masacrată de o bandă giecească de tâlhari aproape
Gr. Vefa de Ianina. Cel din mijloc este generalul Telini, şeful delegaţiei.