Page 10 - 1923-20

CAPITOLUL XIV. va fi să încercăm să ducem în lu­ — Tipul acestui neam de oamen
Urmare. mea civilizată minunatele desco­ — zice cu voce sonoră — judecând
periri pe care le-am făcut. atât după capacitatea cranială, cât
u
„Adevăratele învingeri .
Stând în ascunzişul nostru acum şi după unghiul faţial sau alte indicii,
Ne-am închipuit că urmăritorii puteam să examinăm mai în tignă nu poate fi conziderat de un tip
nostrii, oamenii-moime nu ne ştiu indienii pe care i-am salvat. Erau inferior; din potrivă, trebue sâ’l în­
ascunzişul din desişul de spini, dar’ oameni mici, uscăţivi, activi, bine şirăm cu mult mai sus în scală de­
ne-a fost dat prea de grabă să gă­ închiegaţi, au păr negru neted prins cât pe unele triburi sud-americane,
sim că ne-am înşelat. De jur în în mănunchi la ceafă cu sfori de pe care le-aş putea numi. Nu ne-am
jur în pădure nu se auzea nici un piele şi acoperiţi cu piei de ani­ putea explica posibilitatea desvol-
zgomot, parecă şi frunza de pe ar­ male. Aveau faţa fără păr, des­ târii unei asemenea rase, aici pe
bori stătea nemişcată, dar totuşi chisă, simpatică. Urechile sfâşiate acest platou. Atât de mare este deo­
trebuia să ne aducem aminte din şi sângeroase dovedeau că aveau sebirea între tipul preistoric de ani­
experienţă cât de cu multă răbdare în ele cercei pe care duşmanii lor male, oamenii-moime, şi între aceşti
şi cât de tăcut stau la pândă aceste i-le-au smuls. Limba deşi nu li-o Indiani, încât mi se pare inadmisi­
creaturi până când le soseşte clipa înţelegeam, ni-se părea fluentă şi bilă supoziţia, că aceşti din urmă
potrivită. Orice mi-ar fi dat să mai dupăce în repeţite rânduri se arătau ar fi aici autohtoni.
păţesc în lume, sunt sigur că nici cu mânile unul pe celalalt şi-şi zi­ -- Dar atunci de unde păcatele
când nu stătea moartea atât de ceau: „Accala“,am înţeles că acesta vor fi căzut ei aici? întrebă Lor-
aproape de mine ca în ziua aceia. este numele tribului de care să duî John.
Dar’ să vă povestesc lucrurile în ţineau. Din când în când, cu feţe — Iată o chestiune, care fără în­
şirul în care ele s’au petrecut. pline de groază şi furie arătau cu doială va forma obiectul unor lungi
Ne-am trezit obosiţi după emo­ mânile încleştate jur în jur spre şi îndârjite discuţii în lumea ştiinţi­
ţiile îngrozitoare şi după foamea pădure şi strigau: „Doda ! Doda !* fică din Europa şi din America —
de eri. Summeriee era încă aşa de care era sigur numele duşmanilor lor. răspunse profesorul. Părerea mea
slab, încât abia se putea ţiiie pe — Ce crezi despre ei Challenger? întemeiată, asupra situaţiei vieţui­
picioare; dar’ moşneagul ’ acesta întrebă lordul John. toarelor de pe acest platou este
avea în trupul lui sec atâta energie — Un lucru mi-se pare cert şi următoarea: — şi aici Profesorul
încât nu se dădea nicicând învins. anume că prietenul de acolo, ras îşi umflă pieptul enorm şi privi in­
Am ţinut sfat, şi am hotărît să stăm în frunte este între ei un fel de şef. solent în jurul său — evoluţia a
tăcuţi, acolo unde ne găseam încă De fapt observasem cu toţii, că înaintat în acest ţinut excepţional,
un ceas sau două, să ne stâmpărărn omul indicat de lordul Iohn, stătea ajungând până la’ înalta treaptă a
cât de cât foamea şi apoi să por­ totdeauna separat de soţii lui şi că vertebratelor şi mamiferilor, totuşi
nim spre lacul central şi încunju- aceştia nu-1 agrăiau nicicând, fără supravieţuind ’şi tipurile străvechi
rându-1 s’ajungem la peşterile unde sl-şi arate prin fel defel de semne de animale, pe care acum le ve­
după observările mele’ trăiau In­ respectul lor. Părea a fi cel mai dem trăind în tovărăşia nouelor for­
dienii. Nădăjduiam că Indienii pe tinăi* dintre ei şi totuşi atât de maţiuni. In urma acestui fapt găsim
care i-am salvat vor pune vorbă mândru, încât când Challenger i-a creaturi moderne ca tapirul — un
bună pentru noi şi vom fi primiţi pus mâna pe cap, tresări ca un animal de altfel cu un pedigree de
bine de soţii lor din caverne. Apoi cal sperios, şi cu o privire săge­ o respectabilă lungime — ca cerbul
ne gândiam că dupăce ne vom fi tătoare, din ochii Iui negrii, se în­ gigantic, furnicarul, în vecinătatea
îndeplinit datoria şi vom fi câştigat depărtă câţiva paşi de profesor. unor reptile jurasice. E un lucru
cunoştinţe mai complete asupra se­ Apoi punându-şi mâna pe piept şi evident acesta. Şi acum să trecem
cretelor din Ţara Ini Maple White, înălţându-se cu multă demnitate, Ia chestiunea oamenilor-moime şi a
să ne îndreptăm întreaga atenţiune zise de mai multe ori: „Maretas“. lndianilor. Care poate fi explicarea
şi tot gândul asupra vitalei pro­ Profesorul fără a se lăsa impre­ ştienţifică a prezenţei amândorora
bleme a întoarcerii noastre. Chiar sionat, prinse de mână pe cel mai pe acest teren? Nu pot să-i dau o
şi Challenger era gata să admită apropiat Indian, şi pipăindu-i cra­ altă explicare decât probabilitatea
acum, că atingând aceasta ţintă niul şi muşchii începu să ţie o invaziei de din afară. E probabil,
ne-am îndeplinit toate însărcinările prelegere cu un ton liniştit, par’că că a existat în America de sud o
pe care le-am primit şi că înce­ ar fi avut în mână un specimen împă­ moimă antropoidă, care în vremuri
pând din acea clipă datoria noastră iat în sala de conferinţe din Londra. bătrâne a găsit o cale care a adus-o