Page 13 - 1923-20

25—X. 1923 ---------- C O S I N Z E A N A - - - - - - —----------------- ------- Pag. 305

când a isprăvit acesta, au izbucnit vegetarian, cu trup enorm dar cu monstruoase, sauriani stranii şi o
în aplauze, agitându-şi în aer ar­ un creer cu totul mic, iguanodonul creatură de care nu am mai po­
mele. Bătrânul şef veni în faţa putea fi mânat dela spate de un menit : părea o enormă bucată de
noastră şi ne întrebă ceva, arătând copil chiar. In câteva clipe enormul piele groasă care se ţâra înspre
înspre codrii. Lordul John îi făcu animal a fost ucis, şi deasupra fo­ marginea apei. Ici şi colo se înăl­
semn să aştepte puţin răspunsul, apoi curilor se roteau în frigări bucăţi ţau din apă capete dş şerpi, îno­
se întoarse către noi. mari de carne, alăturea de peşti tând sprinten cu un cqlacde spumă
— Ei, Dvoastră ce aveţi de gând cartilaginoşi, pe care Indianii îi vâ­ în jurul gâtului, iar în urmă cu
să faceţi? zise. In ce mă priveşte naseră în lac cu lanciile. ondulările dulci, ritmate ale apei
pe mine eu am de lichidat o so­ Summerlee se culcă pe frunziş şi bătută de trupurile lor lungi. Când
coteală oarecare cu acest neam de adurmi în curând, noi, ceştilalţi însă una din aceste creaturi se ţâră pe
moime, şi dacă aceasta operaţie se am pornit în jurul apei, căutând, o bancă de nisip la câteva sute de
va sfârşi prin aceia, că îi vom rade să mai învăţăm ceva din minunile yarzi de noi, şi ne-a arătat trupul
de pe faţa pământului, nu cred că acestei ţări stranii. De două ori am rotund şi înotătoare lungi în dosul
voi fi acuzat prea greu. Eu îi în­ întâlnit puţuri pline cu argilă vâ­ gâtului, Challenger şi Summerlee,
soţesc pe aceşti mici deavoli roşii, nătă, asemănătoare cu cel pe care care se trezise şi veni după noi,
şi am de gând să le stau în aju­ l-am văzut în mlaştina pterodactili- erupseră în un duet de admiraţie.
tor. Dta ce faci, tinere băete-amice? lor. Erau cratere mici ale vulcanu­ — Plesiosaur! Un plesiosaur de
— Ce să fac? Merg şi eu. lui stâns, care din un motiv, pe apă dulce ! strigă Sumerlee. O ce
— Si Dv. dle Challenger? care nu’l cunoşteam, atrăgeau în fericire, că mi-a fost dat să ajung să
— Fără îndoială îmi dau şi eu mod special interesul Lordului John. văd o asemenea frumseţă ! Noi, iubite
concursul. Ceace îl interesă mai mult pe Challenger, suntem cei mai bine­
— Dv. dle Summerlee ? Challenger a fost un geysir clo­ cuvântaţi dintre toţi zoologii, care
— Domnule Lord, mie mi se cotitor, a cărui suprafaţă nămo­ au făcut vre-odată umbră pământului!
pare că am pornit să ne îndepăr­ loasă era ridicată de băşici mari Nu i-am putut târî în tabără pe
tăm prea de tot mult de ţinta noastră gazoase. Luă o trestie lungă şi o extaziaţii nostrii savanţi, decât târ­
originală. Vă asigur, că în clipa când împlântă în o asemea băşică, iar ziu în noapte, când totul se întu­
mi-am părăsit catedra din London, când a atins capătul de sus cu fla­ necă în jurul nostru, şi focurile in­
nici prin minte nu-mi trecea că voi căra unui chibrit şi s’a produs o digenilor singure luceau ca nişte
conduce o hordă de sălbateci roşii puternică explozie urmând să ardă ochi roşii, vii. Până în noapte, cum
în contra unei colonii de oatneni- gazul dela capătul trestiei cu o fla­ stăteam culcaţi în marginea lacului,
moime... cără vineţie, profesorul nu-şi putu am auzit cum băteau apa creatu­
— Cum am degenerat! zise zim- reţine un strigăt de bucurie. Şi mai rile enorme, cufundându-se, ridi-
bind Lordul John. Dar dacă am în- vesel a fost apoi, când umplând o cându-se în apele lacului primeval.
trat odată în horă, trebue să ştim pungă de piele cu gazul condus Când s’a mijit de ziuă tabăra era
joci cu noi sau te dai deoparte? prin trestie, a dat drumul balona- în picioare, şi o oră mai târziu am
— E o întrebare, asupra căreia şului, care s’a ridicat vesel în aer. pornit în memorabila noastră cam­
ar încape multă discuţie, zise Sum­ — Un gaz inflamabil şi cu mult panie. De multeori am visat, în
merlee acru, dar dacă voi plecaţi mai uşor decât aerul. Aşi putea să somn şi cu ochii deschişi, să ajung
cu toţii la război, cu greu pot să-mi vă asigur, că el conţine un mare corespondent de războîu. Mi-am
închipui cum aş putea rămână eu procent de hidrogen liber. Mijloa­ putut eu dori să descriu evevimen-
singur în urmă. cele şi ideile mari ale lui George tele unui războiu mai sălbatec de­
— Am hotărât, zise Lordul John Eduard Challenger încă nu sunt cât cel în faţa căruia ne găseam?
şi întorcându-se către şeful India- epuizate, prietenilor. Am să vă arăt, Iată primul meu raport în calitate
nilor făcu un semn afirmativ, ridi- cum e în stare o minte mare să de corespondent de războiu: Nu­
cându-şi în aer puşca. Bătrânul şef aservească spre binele oamenilor mărul nostru a fost sporjt prin o
ne strânse inânile, în vreme ce mul­ toate forţele naturei. nouă ceată de indigeni, care a sosit
ţimea nu înceta cu asurzitoarele ei Era evident, că i se umfla pieptul în cursul nopţii, aşa, că la mo­
urale. Era deja prea târziu decât să de mândrie şi în cap cocea un plan mentul plecării noastre număram
pornim încă în sara aceia, şi In- mare, dar refuză să ne lămurească. vre-o patrj-cinci-sute ostaşi. Am
dianii au început să-şi facă tabăra Nici o vietate nu se arăta pe ţărm. trimis înainte o mână de cercetaşi,
de noapte. De toate părţile înce­ Numărul nostru şi zgomotul taberei iar în urma lor, în columnă com­
pură să lumineze şi să fumege fo­ noastre Ie->am spăriat, şi înafară de pactă, urma grosul armatei înaintând
curi. Câţiva oşteni, care dispăruseră câţiva pterodactili care roteau dea­ prin terenul tufos până la marginea
în djunghel se întoarseră aducând supra pândind vre-o pradă totul codrului. Aici s’au răsfirat într’un
cu ei un iguanodon tânăr. Ca şi cei era liniştit în jurul nostru. Altă ce lung şir de bâtae înyrâstaţi lănceri
pe care îi văzusem înainte, avea şi era însă în apa roz a lacului cen­ şi arcaşi. Roxton şi Summerlee fă­
acesta un semn pe umăr, vopsit cu tral. Mişuna, fierbea de fel de fel ceau parte din aripa dreaptă pe
asfalt. Când unul dintre Indiani de animale stranii. Din oglinda apei când Challenger cu mine am rămas
înaintâ cu aerul proprietarului şi se ridicau din vreme în vreme gâturi deastânga. Aveam să luăm parte la
consimţi să se ucidă animalul, am nămoloase, enorme, creste dorsale cu un războiu din era de piatră —
înţeles că aceste creaturi erau în luciri arginţii, ca în clipa următoare noi, cei înarmaţi cu ultimele creaţiuni
proprietatea particulară a indigeni­ să dispară de nou în adâncime. ale armurierilor din St. James’ Street.
lor, ca o turmă de vite, şi că sem­ Băncile de nisip, care se ridicau, Nu a trebuit să aşteptăm mult
nele de care ne-am mirat atât de mult departe, de asupra apei, erau pline timp după duşmanii nostrii. Deo­
nu erau altceva, decât semnul spe­ de forme nelămurite, care alergau, dată răsună din marginea pădurei
cial al propietarului. Neajutorat, greoi, se târau, se încolăceau: ţestoase un strigăt strident, şi o ceată de