Page 15 - 1923-20
P. 15
25—X. 1923 ------------------------------ C O S I N Z E A N A ----------------------------------Pag. 307
fost împinşi în poiana care dădea spart cosciugul şi m’am repezit cu
în prăpăstiile stâncilor din marginea coperişul la mizerabil, l-am spart
platoului, poeniţa care a fost teatrul capul cu scândurile, cari s’au sfă
aventurilor noastre de alaltăieri. Pe râmat în bucăţi.
când am ajuns şi noi acolo, Indianii In sgomotul şi uruiala ţăndărilor,
— un semicerc de lănceri — îi în- m’am trezit... dintr’un vis atât de
cunjuraseră, şi în o clipă s’a săvâr urât.
şit restul. Vre-o treizeci-patruzeci au *
fost omorâţi pe loc. Ceialalţi, ţipând Un vis d e . . . aur. Sunt şi astăzi
şi urlând, au fost împinşi în prăpa oameni, cari cred în realizarea vi
stie şi s’au prăbuşit ca odinioară pri surilor, dându-le o însemnătate mi
zonierii lor, în suliţele de bambus stică şi trecând peste orice consi-
de şasesute de picioare mai jos. deraţiuni de ordin fiziologic. Astfel
Avea dreptate Challenger: era din doamna Wilson, soţia unui modest
clipa aceasta asigurată domnia omu fermier din Salisburg (America) a
lui în Ţara Iui Maple White. Băr visat într’o noapte, că mergea la
baţii au fost exterminaţi. Cetatea- preumblare într’o pădure din apro
moimelor a fost distrusă, copiii şi piere. Deodată a observat că şi-a
femeile au fost prinse, târâte în sclă- pierdut verigheta de cununie. S’a
vie, şi rivalitatea şi duşmănia care O definiţie ciudată dus s’o caute şi a găsit-o la rădă
a durat lungi veacuri a’ajuns la un cina unui arbore de lângă o stâncă.
sfârşit înnecat în sânge. Murisem, şi mă aşezase în groapă. (Atât arborul cât şi stânca existau
Nouă ne-a adus mare folos în Mulţi oameni, mă însoţiră până aci. lângă moşia lor). ’Când s’a plecat
vingerea. Am putut să ne întoarcem Intre ei unii pe cari îi iubiam, alţii să ridice inelul a dat peste o gră
de nou la vechea noastră tabără şi la cari mă uitam cu indiferenţă, alţii madă de aur.
şă ne luăm cu noi lucrurile ce le respingători, unii pe cari îi uram. A doua zi a povestit visul băr
aveam acolo. Am putut vorbi de nou M’au lăsat cu cosciugul în groapă batului ei, care a râs-o pentru na
cu Zambo, care a fost înspăimântat şi s’au apropiat toţi să arunce dea- ivitatea cu care-i spunea, să sape
de moarte de lavina de moime, pe supra-mi un pumn’ de ţărână. Mai la rădăcina pomului, să vadă nu
care Ie-a văzutrostogolindu-se de sus. întâi veniră cei pe cari îi iubiam. cumva dau de aur.
Curios. Pământul ce 1 aruncau era Visul miraculos însă nu dedea
— Veniţi jos, Massas, veniţi jos uşor; la unii se transforma chiar în
odată! strigă cu ochii eşiţi din or pace femeei. Ea a insistat mereu
bite. De bună seamă vă’ duce dea- foi gingaşe de trandafir. Şi mi-se până când bărbatul a pus oameni
părea, că zac învelit în mătase şi
volul dacă mai rămâneţi acolo! în damast, eu care zăceam pe tă- să sape la rădăcina pomului.
— lată glasul unui om cuminte! râţe de ferestiău cu capul pe o pernă După o săpătură de câteva ore
zise Summerlee convins. Am avut aspră de pânză tare, înfundată cu muncitorii au dat întradevăr peste
o mină de aur.
destule din aventuri, nepotrivite nici
cu caracterul, nici cu situaţia noa foi de porumb. Şi fiică-mea era Fermierului nu-i venia să creadă
pintre ei. îi curgeau lacrămi de du
stră! Am cuvântul Dtale, Challenger! rere. O! aş fi dat toată sfinţenia pa ochilor. Cu toate acestea a vândut
De acum înainte eşti dator să-ţi în- radisului, pentru o lacrimă a ei. To mina unei societăţi engleze pe suma
de 50.000 de lire englezeşti, ceeace
corzi întreaga energie pentru a găsi tuşi eram mort şi nici o iubire lu
mijlocul de a părăsi acest ţinut în mească nu mă mai putea trezi la face astăzi 50 milioane de Iei.
grozitor şi a ne întoarce în lumea viaţă. Dna Wilson doarme mereu, doar
Civilizată/ — Urmează — o mai visa ceva.
.Pe urmă au venit indiferenţii. Au
luat lopata cu energie şi au arun
cat şi ei pământ în groapă, care că Scrisori delà Redacţie
Glume dea cu sgo.mot lovind tare scân
durile sicriului. Am tresărit pl«n de
In familie. „Titi dragă, îţi place, teamă, pentrucă pământul lor era a-
Cpt. Ursachc. Din cei 120 lei ce aţi tri
să mergi Ia şcoală“? întrebă tanti mestecat cu multe pietrii. mis, 60 lei ¡-am trecut in contul anului
Eliz pe nepotul ei favorit. Au urmat apoi respingătorii. Pă viitor.
— Îmi place şi să mă duc şi mântul aruncat de ei era murdar I. S. „Glas de toamnă“ se va publica
să vin, numai să’stau acolo nu-mi umed, plin de gunoi. Ei îmi mur ocazional.
M. P. in P. Pentrucă poeziile Dv. să
place, răspunse Titi, aruncând su dăreau cosciugul frumos văpsit şi fie bune, trebuie să mai invăţaţi un pic,
părat ghiozdanul cu cărţile. aurit pe muchii. M’am supărat pe ca să cunoaşteţi bine ortografia şi limba
* ei, dar eram mort şi nu mă puteam să vi se imbogăţiască.
G. Boldea. Răspunsul nostru - la scri
Ionel asculta cu plăcere proverbe apăra. soarea Dv. este publicarea pastelului ch iar
dela tatăl său. Deodată rămân înmărmurit. Pri in acest număr. Din cele trimese vau
— Mai spune-mi unul tată ! in vesc la marginea gropii şi văd, că mai alege ceva.
sistă mititelul cătră bunul său părinte. se apropie unul, pe care îl uram
După o scurtă răsgândire tatăl din inimă. Abonaţi pentru săteni foaia po
începu: Cu o durere aparentă, pune mâna porală ilustrată
Spune-mi cu cine te însoţeşti... pe lopată, o înfige în pământ şi ri Lumea şl Ţara
— Ca să-ţi spun.... când.... vi dică braţul să arunce pământul în
acasă, — interveni mama, privin- groapă... N’am mai putut suferi. Fri Adresa: Cluj, Piafa Cuza Vodă 16
du-şi soţul plină de mânie. ■ • gurile mâniei mă cuprinseră, am Numeri de probă gratuit!
