Page 11 - 1923-21
P. 11

10—XI. 1923 ---------------------------  - - - - - - - - - -   C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    -  ■   Pag. 319

       închis  vânătă  a  cerului  tropical  ză­  pătoare  cavernă,  cu  condiţia  să  ne   prea exuberanţi în dragostea şi ospi­
       ceam  prieteneşte  la  marginea  pă-  uităm  neamul  nostru  şi  să  rămânem   talitatea lor...
       durei  şi  ne  încântam  Ia  auzul  cu­  cu  ei  pentru  totdeauna.  Erau  gata   —  Dar  ce  cauţi  anume  în  mo­
       rioaselor paseri, care zburau deasupra  să  ne  înplinească  toate  dorinţele,  cirlă?
       noastră,  şi  a  atâtor  creaturi  nemai­  oricare  ar  fi  ele;  şi  totuşi  din  toată   Mă  privi  cu  ochii  foarte  între­
       văzute,  care  ne  priveau,  la  rândul   purtarea  lor  am  înţeles,  că  era  pru­  bători şi citii în faţa lui ezitare.
       lor,  şi  ele  cam  mirate,  —  pe  când   dent  să  ne  ţesem  în  secret  planu­  —  Crezi  că  alţi  oameni,  în  afară
       deasupra  noastră  pomii  şi  tufele  rile  de  evadare,  fiind  ei  gata  să  ne   de  profesori,  nu  sunt  dornici  să  cu­
       se încovoiau subt povara fructelor,  oprească cu forţa chiar.           noască  lucruri  noui?  zise  în  fine.
                                                              -
       —  iar  în  jurul  nostru  deschideau   Cu  toată  primejdia ce  o  însemnau   Studiez  drăgălaşele  aceste  de  ani­
       ochi coloraţi miile de flori; — şi acele  dinosaurii  (ptimejdie,  care  de  altfel   male.  Să-ţi  ajungă  acest  răspuns!
       lungi  nopţi  scăldate  în  lumină  de   ziua  nu  era  prea  mare,  fiind  aceste  zise cam răstit.
       lună, când stăteam în bărci deasupra   creaturi  nocturne)  am  mers  de  două   —  Fără supărare... zisei.
       oglinzii  lucitoare  a  lacului  întins  ori  în  ultimele trei  săptămâni la  ve­  Se  lumină  de  nou  şl  îmi  zise  râ­
       şi  pândeam  miraţi  şi  înfioraţi  vol-   chea  noastră  tabără,  ca  să  iau  con­  zând:
       burele  şi  cercurile  de  unde  stârnite  tact  cu  negrul  nostru,  care  străjuia   —  Fără  supărare,  tinere-bâiete-
       de  câte  un  monstru  care  apărea  sau   neclintit  la  baza  stâncilor.  Ochii  îmi   amice! Hai să-ţi spun. Vreau să prind
       se  adâncea  în  ape;  lucirile  verzui,   lunecau  avizi  dealungul  întinsului   pentru  Challenger  un  pui de  deavol.
       departe,  în  adâncul  apei,  pe  care  Ie   plan  de  jos,  căutând  ajutorul  care   lată  ce  caut  acum.  Nu!  nu  vreau  să
       arunca  vre-o  necunoscută  fiinţă  a  îl  aşteptam  să  sosească.  Dar  tere­  mă însoţeşti. Eu, în colivia mea sunt
       apelor  adânci.  !n  o  zi  oarecare,  de-   nul  presărat  cu  tufe  de  cactus  se   la  adăpost,  pe  când  dta  nu  eşti  a-
       mi  va  fi  dat,  aceste  vor  fi  subiec­  întindea  până  unde-ţi  ducea  privi­  părat  de  nimic.  Cu  bine!  Deseară
       tele,  pe  care  la  va  descrie  cu  drag  rea,  gol.  mort,  până  departe  ia  linia  voi fi şi eu în tabără.
       şi cu tot deamânuntul condeiul meu.  pădurei de bambus. ,                 Se  întoarse  dela  mine,  şi  l-am
         Dar, veţi zice, cum aţi făcut aceste   —  Au să sosească; au să sosească   părăsit  înaintând  prin  codru  închis
       experienţe  şi  cum  aţi  avut  poftă  şi   în  curând,  Massa  Malone  !  înainte   în  extraordinara  lui  colivie.  Dacă
       vreme  de  studii,  când  ar  fi  trebuit  de a mai trece o săptămână vor veni   atitudinea  din  vremea  aceea  a  Lor­
       ca  şi  dta  şi  tovarăşii  dtale  să  nu   Indianii şi vor aduce funii să vă co­  dului  Roxton  era  curioasă,  cea  alui
       aibă  alt  gând  decât  găsirea  mijlo­  borâm de acolo!                Challenger  era  deadreptul  stranie.
       cului  de  a  vă  întoarce  în  lume?   Aşa ne îmbărbăta credinciosul no­  Poate  am  mai  amintit  că  esercita  o
       Răspunsul  meu  este,  că  nu  era  nici  stru Zambo.                   putere  fascinătoare  asupra  femeilor
       unul dintre noi, care să nu ne mun­   Când  am  fost  de-a  doua  oară  la   de  indian,  şi  că  purta  totdeauna  cu
       cim  cu  deslegarea  acestei  prea  im­  tabăra  veche,  şi  a  trebuit  să  stau   el  o  creangă  de  palmier,  cu  care  se
       portante probleme, şi că munca noas­  o  noapte  departe  de  tovarăşii  mei,   apăra  de  ele  ca  de  muşte,  când  a-
       tră  s’a  dovedit  stearpă.  Un  fapt  am   am avut o aventură cu totul curioasă.  tenţia  lor  devenea  prea  viu  espri-
       putut  stabili  mai  presus  de  orice   Mă  întorceam  pe  calea  binecuno­  mată...  Una  dintre  cele  mai  gro­
       îndoială:  Indianii  nu  voiau  să  ne  scută  şi  am  ajuns  la  un  loc,  cam   teşti  imagini  cari  îmi  vor  rămânea
       stee  în  ajutor  să  plecăm.  In  toate   la  vre-o  milă  şi  jumătate  de  mocirla   în  amintirea  zilelor  acestora  va  fi
       privinţele ne erau prieteni devotaţi  pterodactililor,  când  âm  văzut  apro-   cea  alui  Challenger,  mergând  ca  un
       —  am  putea  zice  chiar  sclavi  —  piindu-se  de  mine  un  obiect  extra­  Sultan  de  operetă,  cu  creanga  de
       dar  când  le-am  cerut  să  ne  ajute   ordinar.  Era  un  om,  care  înainta  în­  palmier  în  mână,  cu  barba  stufoasă
       să tăem şi să transportăm un trunchiu,  chis  înttfun  coteţ  făcut  din  fire  de  în  vânt,  saltând  în  mersul  lui  obiş­
       care  ne-ar  putea  servi  de  pod  peste   bambus  îndoite,  o  pasere  în  o  coli­  nuit  din  vârful  degetelor,  după  el
       prăpastie,  sau  când  am  cerut  dela  vie  ambulantă.  Când  s’a  apropiat,   cu  o  coadă  de  fete  de  indian  cu
       ei  funii  de  piele  sau  de  liane  pe   spre  şi  mai  marea  mea  mirare  am   ochii  scânteetori,  îmbrăcate  în  su­
       care  să  ne  coborâm,  am  întâmpinat  văzut,’  că  paserea  nu;  era  altcineva   mare  haine,  făcute  din  pânză  de
       pururea  nu  refuz  blând  dar  hotărât.   decât  lordul  John  Roxton.  Recunos-  coaje de arbor. Ce priveşte pe Sum-
       Ne  zimbeau,  băteau  şireţi  din  ochi,   cându-mă  şi  el  ieşi  de  sub  scutul   merlee, era cu totul cufundat în stu­
       clătinau  capul  şi  era  terminată  dis­  lui  curios  şi  veni  înaintea  mea  râ­  diul  insectelor  şi  a  paserilor  de  pe
       cuţia.  Chiar  şi’  bătrânul  şef  ne-a   zând,  şi,  mi  se  pare,  cam  discon-  platou,  şi  îşi  petrecea  tot  timpul  (în
       tratat  cu  acest  hotărât  refuz,  şi  centrat  de  această  întâlnire  nea­  afară  de  considerabilele  intervale
       singur Maretas, tânărul pe care l-am   şteptată. ’                      când  înjura  pe  Challenger  de  ce  nu
       mântuit  noi,  ne  mai  arunca  câte  o   —  Ei  tinere-băete,  zise,  cine  pă­  ghiceşte mijlocul de a pleca de aici)
       privire  compătimitoare  şi  ne  făcea   cate  ar  fi  gândit  să  te  întâlnească   preparând  specimenele,  pe  care  are
       să  înţelegem  prin  gesturile  lui,  că   pe aici !                    de gând să le ducă cu sine.
       e alăturea de noi în zbaterile noastre,   —  Dar  Dta  ce  faci  pe  aici,  pen­  De  o  vreme  încoace  Challenger
       începând  din  ziua  deplinei  victorii,   tru Dumnezeu? întrebai.      luă  obiceiul  să  plece  dimineaţa  sin­
       pe  care  au  repurtat-o  cu  ajutorul   —  îmi vizitez prietenii, pterodac-  gur,  şi  să  se  întoarcă  totdeauna  în
       nostru  asupra  oamenilor-moime,    tilii.                              faţă cu o expresie solemnă, ca unul,
       ne-au  considerat  ca  pe  nişte  supra­  —  Dar în ce fel, în ce costum?  care  are  pe  umeri  o  enormă  sar­
       oameni,  care  au  învingerea  închisă   —  Pterodactilii  aceştia  sunt  ni­  cină,  o  grea  problemă.  Intr’o  zi,  cu
       în  ţevile  de  fier  a  straniilor  ¡lor  şte  bestii  foarte  interesante,  nu  e   creanga  de  palmier  în  mână şi  după
       arme,  şi  erau  încredinţaţi  că  atâta   aşa?  Dar  cam  inasociabile!  Au  un   el  cu  ceata  admiratoarelor,  ne  con­
       vreme, cât vom fi în apropierea lor,   metod  curios  de  a  face  societate  cu   duse  şi  pe  noi  la  atelierul  lui  se­
       au să fie scutiţi de orice nenorocire.   streinii,  —  poate  îţi  mai  aduci  a-  cret  şi  ne-a  introdus  în  tainicele  lui
       Ne-au  oferit  fiecăruia  câte  o  mică   minte... şi de aceia mi-am făcut co­  planuri.
       femeiuşcă  bronzată  şi  câte  o  încă­  teţul  acesta,  care  îi  opreşte  să  fie  Locul era o poeniţă în mijlocul
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16