Page 15 - 1923-21
P. 15
10—XI. 1923 C O S Î N Z A E N A Pag. 323
Cine a trăit în umbra palatelor reu la sinucidere. După operaţie se gâminte cătră hoţi : La 20 Sept
cu portar ani de zile, cine s’a apro simte perfect şi are poftă de viaţă. s’au întrodus mai mulţi hoţi în lo
piat cu paşi grei de poarta încuiată In acelaş timp un profesor, un cuinţa d-nei Margareta Paumann
în seri târzii, când buzunarul era inginer şi un ziarist neurastenizaţi din Eperjes, care este văduva fos
gol, —acela ştie de sigur să guste de muncă şi de bătrâneţe au con tului Comandant al Reg. 65 austriac.
tot farmecul acestei poezii, admira firmat că şi-au regenerat viaţa în Dupăce au scormonit prin toate du
bil tradusă şi admirabilă ea însaş. un urma operaţiei doctorului Wo lapurile, în cari se găsiau şi multe
Cine ştie astfel să traducă, aceluia ronow. lucruri de preţ au furat numai două
nu i se poate, de sigur, trage la Există însă o mare piedecă în lucruri, cari constituie o preţioasă
îndoială nici talentul şi nici price generalizarea acestei metode, de amintire familiară şi anume o ta
perea. Şi dacă d-1 llieşiu ar fi fost întinerire şi anume „materialul“ brut, bachere de argint dela fostul ar-
numai ceva mai pretenţios cu autorii care se ia dela măimuţe, şi anume chiduce Leopold Ferdinand (astăzi
săi şi ar fi lăsat poate altcuiva sar numai dela cimpanez. Aceste dobi Leopold Wölfling) şi o' altă taba
cina’ ca să le facă caracterizările toace sunt foarte rare şi prin ur chere tot de argint pe care erau
scurte, volumul numai câştiga ar fi mare foarte scumpe. gravate numele mai multor ofiţeri
putut. Moda pariziană le apreciază foarte dela fostul Regiment de Infanterie
După aceste traduceri aşteptăm mult din cauza blănilor şi prin ur Nr. 8 din Brünn.
însă acum şi volumul său original, care mare şi ea este o puternică con Văduva roagă pe „nobilii“ hoţi
va veni încurând, nu-i aşa, d-le curentă a vestitului chirug. Woro- să-i trimită cele două tabacheri
llieşiu? S Bornemisa ~now declară, că dacă moda nu se prin poştă contra unei bune recom
va schimba, există pericolul să se pense, deoarece nu mai poate trăi
nimicească toată rasa cimpanezilor fără ele.
şi să dispară odată cu ultimul vlăs Suntem curioşi să ştim, dacă
tar şi metoda sa de întinerire. domnii hoţi vor asculta’ de rugă
Să nădăjduim, că civilizaţia va mintea duioasă a desperatei văduve
şti să intervină la timp, înfiinţând
vaste pepiniere de cimpanezi, cu Noui premii literare. Societa
ajutorul cărora omeniinea rebegită tea literară „Academiea Bârlădeană“,
să se poată reface. desub conducerea poetului G. Tu-
Din parte-mi, declar, că nu voi toveanu, în urma donaţiunilor ce i
apela niciodată la ştiinţa vestitului s’au făcut, a constituit următoarele
chirurg, de care progresul omenirei premii literare, cari se vor decerne
nu prea are nevoie. în ziua de 6 Mai 1924, celor mai
* bune lucrări literare din câte se
vor trimite acestei societăţi, până la
Scena teatrului nu este tri 31 Decemvrie 1923:
bună parlamentară. Cel puţin 1. „Premiul literar „Mon ètoile ,
u
aşa ne-o dovedeşte deputatul fran în valoare de 1000 de lei, se va
cez Charles Bernard, proprietarul decerne celei mai bune poezii li
unei rentabile farmacii din cele mai rice, sau celei mai bune lucrări în
întinerirea nu mai este un aglomerate colţuri ale Parisului. Ber
mister. Celebrii inventatori ai „în nard este un parlamentar plin de proză sau teatru, numai cu subiect
tineririi“ doctorii Steinach dela temperament şi nu este şedinţă în asupra iubirii.
Viena şi Woronow dela Paris în care să nu intervină cu înţepăturile 2. „Premiul literar profesor G.
cep să lumineze tot mai mult ches sale veninoase şi cu întreruperile laşcd“, în valoare de 1000 de lei.
tiunea. Deşi Academia de ştiinţe i-a sale ironice băgând spaima în ad 3. „Premiul literar Vasile Chircă
u
înfierat la început cu epitetul puţin versari. Se vede că guralivul de în valoare de 2000 de lei, divizibil
măgulitor de „escroci“, totuşi în putat nu s’a mulţumit cu acest suc 4. „Premiul litetar Vasile Stoica,“
urmă a fost silită să-şi retracteze ces al tribunei, căci a căutat şi alte în valoare de 1000 de lei.
acuza în faţa probelor produse de debuşeuri pentru multiplul său talent. Premiile Taşcă, Chircă şi Stoica,
faimosul chirurg. La adunarea ge Astfel s’a angajat la un teatru de se vor decerne oricărui gen literar,
nerală a societăţii de chirurgie doc varietăţi pentru zece seri,, să ţină fără de nici o preferenţă : proză,
torul Woronow a ţinut o conferinţă vorbiri şi să parodieze evenimentele teatru ; şi tratând orice fel de su
asupra metodei sale de întinerire. dintre culisele parlamentare. biecte.
El .a apărut -aci cu ^doi asistenţi ai Publicul parizian a rămas stupe
săi Dardignes şi Baudet şi a ilu fiat, cănd a văzul în program între Toate lucrările literare trimise la
strat cu proiecţiuni mersul’operaţii clovni şi dansatoare figurând şi premiile „Academiei Bârlădene“, vor
lor sale. Pentru întâiaşdată a pus numele farmacistului deputat, şi la li cu desăvârşire inedite şi se va
la dispoziţia publicului şi materialul apariţia acestuia pe scenă l’au pri specifica anume pentru care pre
statistic, de care dispune. A făcut mit cu ouă clocite şi cu fluierături. miu au fost prezentate.
până în prezent 44 de operaţiuni Se vede, că nu e tot una tribuna Estinderea lucrărilor nu intere
toate împreunate cu succes. In şase parlamentară şi scena varietului sează ; vor putea fi premiate chiar
rânduri a fost chemat la Londra, Ba-Ta-Klan. şi un sonet, o schiţă, un cântec...
unde a .-făcui operaţii de aceasta * Membrii „Academiei Bârlădene“,
natură. se înţelege că nu vor concura la
A prezentat publicului pe un băt O rugăminte cătră domnii hoţi. premiile acestei societăţi.
rân industriaş de 65 de ani, care Mai multe ziare din Cehoslovacia
din cauza bătrâneţei se gândia me publică următoarea caracteristică ru-
