Page 13 - 1923-22-23
P. 13
25^X1 şi 10—XII 1923 C O S I N Z E A N A Pag. 337
nu a putut şi el Intra, la ora şapte ruia îl aşteptăm cu toţii. Nu vrea spus, dar a stăruit cu atât mai mult
şi un sfert a asaltat uşile, după o să anticipe nimic din cele ce va .asupra datelor atât de preţioase
bătae sănătoasă cu gardiştii, în care avea să spună profesorul Summerlee, pentru ştiinţă, referitoare la verte
au fost rănite mai multe persoane, raportorul oficial al comitetului, dar brate, mamifere, paseri şi reptile şi a
încluziv Inspectorul Scoble dela poate stabili, că se svoneşte cu in- insectelor de pe platou. Fiind fauna
Divizia de poliţie H., care din ne zistenţă, că expediţiunea lor a fost ţinutului acestuia îndeosebi de bo
norocire şi-a fracturat un picior. încununată cu succese extraordinare. gată în coleoptere şi lepidoptere,
După invazia, care nu se mai putea (Aplauze). Se vede, că veacul po profesorii au descoperit şi au colec-
evita, şi care nu numai a barat veştilor încă nu a trecut, şi sunt ţ onat nu mai puţin de 45 specii
toate drumurile şi ieşirile, dar a terenuri, unde se întâlneşte cea mai noui aparţinătoare primei familii şi
dat şi peste locul rezervat presei, sălbatecă imaginaţie a unui novelist 94 din a doua. Interesul publicului
judec numărul celor de faţă la cu constatările obiective ale omului a fost însă escitat în mod natural
vre-o cinci mii, aşteptând încordaţi de ştiinţă. Nu vrea decât să mai mai mult atunci, când a vorbit de
să apară explororii. Când au apărut, adauge — înainte de a da cuvânt spre animalele mari şi gigantice, de
au luat loc în planul prim al platfor altor oratori — că e plin de bu spre care se credea, că de mult s’au
mei pe care erau deja postaţi curie, ca toţi şi ceialalţi din sală, stins de pe pământ. A fost în si
oamenii de ştiinţă şi nu numai cei văzând pe explorori întorşi întregi tuaţia să ne dea o lungă listă a a-
din Anglia, ci mulţi şi din Franţa şi sănătoşi din expediţia lor aven nim’alelor de categoria aceasta, dar
şi din Germania. Suedia încă a fost turoasă şi plină de primejdii, pen- era sigur, că s’ar îmbogăţi aceasta
reprezentată în persoana profeso trucă nu poate nimenea să treacă mult, dacă s’ar cerceta terenul cu
rului Sergius, celebrul zoolog al cu vederea, că un dezastru, care ar deamănuntul şi sistematic. El şi to
universităţii din Upsala. Intrarea fi nimicit aceasta expediţiune ar fi varăşii lui au văzut cel puţin o du
celor patru eroi a deslănţiut o fur însemnat un dezastru pentru ştiinţă, zină’de creaturi, cele mai multe dela
tună de urări, de bineventare, ridi- o pierdere ireparalilă“' (Aplauze distanţă, care nu erau catalogate încă
cându-se în picioare întreaga au- generale, la care a luat parte şi nicăiri de zoologie. La timpul po
dinţă şi aplaudând minute întregi. Challenger). trivit vor trebui toate aceste studiate
Un observator atent ar fi putut re Când s’a ridicat să vorbească cu luare aminte şi catalogate. Aminti
marca însă şi unele semne de dis- profesorul Summerlee a izbucnit, un şarpe de culoare purpurie închisă
aprobare în mijlocul aplauzelor, şi ca la un semn, un nou, îndelungat lung de peste cincizeci de picioare,
ar fi putut face pronosticul, că dez ropot de aplauze, care s’au repetat apoi o creatură albă, presupusă a fi
baterile aveau să fie mai curând de câteva ori şi în cursul comuni o mamiferă, care. iradia în noapte o
animate, decât armonioase. Dar, fără cării sale. Aceasta comunicare nu puternică lumină fosforescentă; în
îndoială, nimenea nu ar fi putut o dăm în extenso în aceste coloane, fine un fluture de noapte mare, a
prevedea extraordinara întorsătură fiindcă o amănunţită descriere a cărui înţepătură, după spusele in-
pe care aveau să o iee lucrurile? aventurier prîir'carr a trecut ex dianilor, era foarte veninoasă. In a-
„Puţineavem de spusasuprafiguri pediţia, ce va da în suplimentul fară de toate aceste animale absolut
lor celor patru explorori, dupâce în ul nostru, ieşită din peana corespon necunoscute până acum, platoul mi
timul timp le-au fost publicate fo dentului nostru special. In urmare sterios mişuna de creaturi preistorice
tografiile în toate ziarele. Abea se vor ajunge câteva indicaţii generale. cunoscute, datând speciile din vre-
văd pe ei urmele aventurilor prin Dupăce a descris geneza expediţiei mile vechi Jurasice. Intre aceste a
care spun, că au trecut. Se poate, şi a dat întreg tributul recunoştinţei făcut amintire despre stegosaurul gi
că barba profesorului Challenger sale faţă de prietenul său Profe gantic şi grotesc, pe care l-a văzut
e ceva mai burzuluită, poate figura sorul Challenger, adăugând o sim odată dl Malone la o adăpătoare
Iui Summerlee să fie puţin şi mai ţită cerere de iertare pentru necre dela lacul central, şi desenat şi în
seacă, trupul Lordului Roxton mai dinţa lui din trecut cu care a în- cartea de schiţe a pictorului ameri
osos, poate toţi au feţele mai arse timpinat afirmaţiile acum pe deplin can, care a pătruns pentru prima
de soare decât în ziua când ne-au dovedite ale profesorului Challen dată pe acest tărâm. A descris igua-
părăsit, dar în orice caz par a fi ger — a dat o scurtă povestire nodonul şi pterodactilul — primele
pe deplin întregi şi sănătoşi. In ce a călătoriei, evitând cu grije orice animale preistorice, pe care le-au
priveşte pe trimisul nostru special indicaţie referitoare la locul pre- întâlnit. Apoi a dat fiori întregului
binecunoscutul atlet şi jucător de ciz al tărâmului straniu. Dupăce auditor descriind în câteva linii în
regby internaţional, E. D. Malone, a descris, în termeni generali, grozitorul carnivor, dinosaurul, care
pare trenat la perfecţiune, şi când călătoria dela Amazon până la a atacat pe explorori de mai multe
şi-a plimbat ochii deasupra mulţi baza stâncilor din jurul platoului, op, şi care era cea mai formi
mii din sală, faţa cinstită, frumoasă a fascinat atenţia auditorului po dabilă din toate creaturile, pe care
i-se umplu de un zimbet senin“. vestind repeţitele încercări infruc le-au întâlnit. Apoi a trecut la u-
(Haida hai, Mac, să vezi ce mânci tuoase de a găsi un urcuş la platou, riaşa pasere răpitoare, phororachus,
dela mine, când te întâliesc odată şi în fine a descris modul original şi la cerbul gigantic, care tot mai
singur!) în care şi-au ajuns ţinta, şi moartea mugeşte pe acest platou, lnttresul
Când s’a restabilit liniştea şi celor doi servitori metişi. şi etuziasmul auditorului şi-a ajuns
audienţa şi-a reluat locurile după Dupăce şi-a condus auditorul en însă culmea atunci, când a schiţat
primirea făcută călătorilor noştrii, tuziasmat până în vârful stâncilor şi misterele lacului central. Iţi venea
prezidentul, Ducele de Durham a a povestit spre consternarea . tutu să te ciupeşti de mână, să te încre
adresat câteva vorbe adunării. Nu ror prăbuşirea podului profeso dinţezi că nu visezi când auzeai pe
voeşte, zise, să stee decât o clipă rul a inceput să descrie ororile şi acest profesor cu tuate minţile, de-
abea între marea mulţime din sală frumuseţile curioasei ţări. Despre a- scriindu-ţi cu ton rece, măsurat, mon-
şi între programul, desfăşurarea că venturile personale puţine lucruri a struoşii peşti-şopârle cu trei ochi,