Page 19 - 1923-22-23
P. 19
25—XI şi 10—XII. 1923 C O S I N Z E A N A Pag. 343
Mai cu inimele strânse de durere Atâţia fraţi de-ăi noştri se impune, cu atât mai mult, cu
o veste dela fiul lor de pe câmpul Se sting in închisoare! cât este unica carte complectă de
de luptă. Ridic coperişele caselor, această natură. Ea a apărut Ia „Ar
am un dar de a putea ridica co Îndur ă-le, Părinte, dealul“ în Cluj. Preţul 20» de lei.
perişele ca Asmodeu, şi văd ne De-atâtea jertfe multe
veste plângând, întinzând o felioară Ce le simţim, cu toate Dr. Constantin Stanca: „Femeea“
de pâne neagră copilaşilor lor pa Că sunt necunoscute! Ardealul, Cluj. 20 lei. In această
lizi, cărora le-ar cădea atât de bine nouă lucrare a sa, dl dr Constan
lapte gras, nutritor, s\ li se îmbu Indură-Te, Părinte, tin Stanca, medic-primar de spital,
joreze faţa. De viaţa noastră-amară, abordează un subiect nu numai in
Doamne! De ce nu pot ajuta — Stropit ades cu lacrimi teresant, ci şi greu. A scrie despre
de ce nu pot contribui cu o părti Pânam clădit o ţară! „femee“ şi a scrie lucruri pe înţe
cică oricât de mică la scurtarea lesul tuturora, care totuşi să nu se
chinurilor ăstora? De ce sunt con îndur ă-le, Părinte, prea cunoască şi să intereseze pe
damnat să privesc şi aud, să mă Durei ea ne-o răsbună toţi, — nu este uşor. D! dr Const.
sbucium şi să vreau să-mi adorm Cd’n vremile trecute Stanca, cu limbajul său, a cărui
conştiinţa, să nu pot — să fiu ţin De glorie străbună! claritate am cunoscut-o şi de altă
tuit de piroanele durerii omeneşti — dată, — îmbrăţişează cu multă com
să mă simt atât de mic,- vai, atât laşi 1917, Decembrie 24: petenţă şi cu ‘largă suprafaţă de
de mic în faţa oceanelor de du cunoştinţe studiul femeii, a acelei
rere, cari nu sufăr împotrivire?! femei, pe care o venerăm ca mamă
E atâta viaţă în natură! Atâta şi-o adorăm ca iubită. Di dr Stanca
linişte în seara asta de Mai ferme ô face să defileze pe dinaintea
cată. Nu pot fi liniştit. Privesc la noastră în întreg complexul ei arâ-
oraşul, care adoarme şi mă razim tându-ne rând pe rând deosebirea
de fereastră... sa de bărbat, rostul, educaţia, che
Praga, 1911. marea şi frumseţa sa. Nu uită să
şarjeze şi în domeniul ei social şi
HOR IA PETRA-PETRESCU
politic şi în sfârşit în însuş budo
arul femeii, cu parfumul lui iritant
de cosmeticuri.
RUGĂCIUNE* O carte populară de mare va
AL. T. STĂMATIAD loare, pe care o recomandăm citi
torilor noştri cu toată insistenţa.
Indură-Te, Părinte,
Că zarea 'ntreagă plânge Conferinţele presei. O măsură
Ruina ţărei mele toarte lăudabilă a luat Sindicatul
Ingenunchiată 'n sânge! O nouă credinţă : Conservarea presei române din Ardeal argani-
naţională, de Ioan Istrate. După zând în Cluj şi în provincie o serie
Îndură-le, Părinte, „Situaţia demografică a României“ de conferinţe, la care să se trateze
Căci totul e-o ruină de dl Emil D. Vasiliu, aceasta este chestiuni mai cu seamă în legătură
Ştn noaptea ’nf ricoşată a doua broşură, care îmbrăţişează cu publicistica.
Doar apele suspină! în cursul acestui an problema atât
de însemnată a conservării noastre In Cluj au vorbit până acum la
Îndură-le Părinte, naţionale. Autorul ei, dl Ioan Istrate, aceste conferinţe d-nii Dr. Ion Lupaş,
părintele Dăianu şi d-1 prof. univ.
De mamele nebune un tinăr publicist de talent, a ştiut Bogdan-Duică. D-1 Lupaş a făcut
Ce-aleargă despletite, să cuprindă foarte succint întreagă istoricul presei din Ardeal, d-1 Dă
Pe câmpuri de cărbune! chestiunea conservării şi în capito
lele scurte şi clare asupra popula ianu ne-a dat o icoană a Tribunii
Indurăt-le, Părinte, ţiei delà sate şi oraşe, a mortalită delà Sibiiu, delà intrarea domniei
sale în redacţia acelui ziar, iar d-1
Că dorm, fără de vise, ţii, a alcoolismului, a criminalităţii, Bogdan-Duică ne-a vorbit despre
Atâţia fii ai ţărei, a analfabetismului, a comerţului, in filosofia presei. Conferinţele şi mai
Cu rănile deschise! dustriei şi a presei, ne dă clare ar cu seamă cea a d-lui Bogdan-Duică,
ticole de informaţii, care sunt tot
îndur ă-le, Părinte, odată îndemnuri de luptă, pentru a au fost formal gustate de publicul
ascultător, care a răsplătit pe con
Că fără-un pic de soare, putea, în adevăr, conserva naţiunea ferenţiari cu bogate aplauze.
română în mijlocul atâtor primejdii.
Cartea dlui Istrate este astăzi un
* Din volumul de poame religioase:
„Pe drumul Damascului“ premiat de Mi preţios izvor de informaţii sociale,
nistrul Artelor. economice şi politice şi cetirea ei
Dacă dorifi CLU]
zaharical e M E U S S A
fine, eere|i TELEFON
6 4S ji 6 25
Lloyd 1356 15-26
